Impozitele, validate constituţional; Război în Israel

Atentatele teroriste care au avut loc în 7 octombrie în Israel, urmate de bombardarea Gazei de către forţele armate conduse de la Tel Aviv, de atacul de la Bruxelles şi de revenirea ameninţărilor teroriste în statele din vestul Europei au transformat octombrie în cea mai fierbinte lună de toamnă din ultimii ani.

Evenimentele externe au avut efect şi pe plan intern, Guvernul şi Parlamentul acţionând pentru repatrierea românilor aflaţi în pelerinaj în Israel sau stabiliţi în fâşia Gaza.

În acest context, au trecut aproape neobservate prima vizită în ţara noastră a preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, care a semnat o declaraţie comună cu preşedintele Iohannis şi care nu a dorit să ţină un discurs în plenul Parlamentului, şi şedinţa comună a guvernelor României şi Ucrainei, care a avut loc la Kiev şi care s-a încheiat cu mai multe promisiuni din partea oficialilor de acolo privind regimul aplicat minorităţilor naţionale.

Conflictul din Israel nu a părut o prioritate pentru membrii Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, care s-au întrunit în 12 septembrie, prilej cu care au stabilit că traficul şi consumul de droguri reprezintă o ameninţare la adresa securităţii naţionale şi care au aprobat planul de înzestrarea a forţelor armate pentru perioada următoare.

Pe plan macroeconomic, am consemnat la începutul lunii trecute decizia Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a României de a menţine rata dobânzii de referinţă la 7% pe an, în condiţiile în care, la finalul lunii septembrie, guvernul Ciolacu şi-a asumat în Parlament pachetul legislativ privind noile măsuri fiscale, legea trecând şi de filtrul Curţii Constituţionale în 18 octombrie, fapt care a atras imediat promulgarea ei de către preşedintele Iohannis în 26 octombrie, pentru ca în 27 octombrie actul normativ să fie publicat în Monitorul Oficial sub denumirea de Leagea 296/2023.

Ministerul Finanţelor a publicat în luna octombrie execuţia bugetară pe primele trei trimestre ale anului 2023, document care ne arată o majorare a deficitului cu aproape 0,6% comparativ cu anul trecut. Potrivit datelor Ministerului Finanţelor, deficitul bugetar pe primele nouă luni ale anului 2023 a fost de 56,46 miliarde lei, respectiv 3,55% din Produsul Intern Brut faţă de deficitul de 41,70 miliarde lei, respectiv 2,96% din PIB aferent primelor nouă luni ale anului 2022.

Cu toate acestea, Guvernul a hotărât în şedinţa din 27 octombrie constituirea Comitetului interministerial de coordonare pentru susţinerea candidaturii României, pregătirea şi desfăşurarea la Bucureşti a Finalei UEFA Europa League în anul 2026 sau 2027, iar în 31 octombrie majorarea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată pentru domeniile construcţii, sector agricol şi industria alimentară.

• Vizita lui Zelenski, umbrită de conflictul din Israel

Prima vizită a preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski în ţara noastră, la aproape un an şi şase luni de la demararea agresiunii de către Federaţia Rusă, a trecut în plan secund la nivel internaţional şi naţional după evenimentele tragice din 7 octombrie 2023 care au avut loc în Israel.

Membrii grupării teroriste palestiniene Hamas au lansat, în dimineaţa zilei de 7 octombrie, din Fâşia Gaza peste 5.000 de rachete împotriva mai multor localităţi din Israel, în timp ce aproximativ 3.000 de militanţi palestinieni au străpuns bariera dintre Gaza şi Israel, ucigând civili, incendiindu-le casele şi atacând bazele militare ale Forţelor de Apărare Israeliene (FDI). Potrivit guvernului de la Tel Aviv, peste 1.400 de israelieni şi străini, majoritatea civili, au fost ucişi la 7 octombrie, inclusiv 260 de persoane la un festival de muzică din Re'im, şi peste 200 de civili şi soldaţi israelieni capturaţi au fost luaţi ca ostatici în Fâşia Gaza.

După ce a evacuat forţele Hamas din sudul Israelului, IDF a efectuat atacuri aeriene în Fâşia Gaza. Potrivit Ministerului Sănătăţii din Gaza, la 31 octombrie, peste 9.000 de palestinieni au fost ucişi, majoritatea civili, în urma bombardamentelor efectuate de armata israeliană.

În acest context internaţional, în 10 octombrie preşedintele ucrainene Volodimir Zelenski a efectuat prima vizită oficială în ţara noastră, care s-a încheiat cu semnarea unei declaraţii comune cu preşedintele Klaus Iohannis. În documentul respectiv se arată că relaţiile dintre Ucraina şi România se vor dezvolta pe baza unui Parteneriat Strategic între cele două state, că va fi majorată cantitatea de cereale ucrainene tranzitate prin România de la 2 milioane tone la 4 milioane tone pe lună, că piloţii ucraineni vor fi antrenaţi în centrul de instruire din ţara noastră pentru a manevra avioanele de luptă F-16, că este necesar ca românii din Ucraina să se bucure de acelaşi tratament din partea autorităţilor de la Kiev ca ucrainenii din ţara noastră în privinţa respectării drepturilor şi că guvernul de la Kiev şi cel de la Bucureşti vor rezolva problema distincţiei artificiale dintre limba română şi aşa-zisă limbă "moldovenească".

Potrivit programului anunţat iniţial de Camera Deputaţilor, Volodimir Zelenski ar fi urmat să susţină şi un discurs în plenul Parlamentului, dar preşedintele ucrainean s-ar fi răzgândit în urma informaţiilor primite despre o eventuală perturbare a acelui moment de către senatorul neafiliat Diana Şoşoacă şi de către parlamentarii AUR. De aceea, liderul de la Kiev a preferat ca, pe lângă întrevederea cu preşedintele Klaus Iohannis, să se mai vadă la Palatul Victoria cu premierul Marcel Ciolacu şi la Palatul Parlamentului cu Nicolae Ciucă - preşedintele Senatului şi Alfred Simonis - preşedintele interimar al Camerei Deputaţilor, la întrevederea cu cei doi oficiali trecând pe lângă senatorul Diana Şoşoacă, care afişa harta României Mari.

În urma vizitei preşedintelui Zelenski, în 18 octombrie a avut loc la Kiev o şedinţă comună a guvernelor Ucrainei şi României, în urma căreia s-a stabilit că ţara noastră va continua investiţiile din fondurile europene pentru dezvoltarea infrastructurii necesare pentru tranzitarea a 4 milioane tone cereale ucrainene pe lună prin porturile româneşti de la Dunăre şi prin portul Constanţa, că societăţile cu capital de stat din industria românească de apărare vor coopera cu Ministerul Industriilor Strategice de la Kiev, că se vor deschide noi puncte de frontieră între cele două state şi că guvenul condus de Dennys Shmyhal va iniţia demersuri pentru ca limba vorbită de conaţionalii noştri din ţara vecină să nu mai fie numită de autorităţi limbă moldovenească, ci limba română.

• Constanţă în deciziile BNR

În ceea ce priveşte situaţia internă, subliniem că, în 5 octombrie, Consiliul de Administraţie a Băncii Naţionale a României a decis în unanimitate menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7% pe an (în concordanţă cu celelalte decizii similare din cursul anului curent) şi menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8% şi a ratei dobânzii aferente facilităţii de depozit la 6%.

În cadrul şedinţei, Consiliul de administraţie a discutat şi adoptat decizia de politică monetară, pe baza datelor şi analizelor privind evoluţiile macroeconomice, financiare şi monetare curente şi de perspectivă prezentate de direcţiile de specialitate şi a altor informaţii interne şi externe disponibile.

În motivarea deciziilor luate, membrii CA al BNR au arătat că rata anuală a inflaţiei a continuat să scadă pe ansamblul primelor două luni ale trimestrului al III-lea în linie cu previziunile, coborând la nivelul de o cifră în luna iulie şi ajungând la 9,43% în august, de la 10,25% în iunie. S-a observat că evoluţia componentelor exogene ale IPC a redevenit marginal inflaţionistă în acest interval, în condiţiile în care reducerea peste aşteptări a preţurilor LFO şi noile descreşteri de dinamică consemnate de preţurile energiei au fost devansate ca impact de scumpirea combustibililor şi de majorarea preţurilor medicamentelor.

În schimb, rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat şi-a accelerat scăderea, coborând uşor sub nivelul prognozat, la 12% în august, de la 13,5% în iunie, în principal ca urmare a continuării decelerării alerte a creşterii preţurilor alimentelor procesate, dar şi pe fondul temperării creşterilor de dinamică pe segmentul bunurilor nealimentare şi pe cel al serviciilor, au remarcat membrii Consiliului.

În urma analizei, s-a convenit că descreşterea ratei anuale a inflaţiei de bază a avut ca determinanţi majori efecte de bază dezinflaţioniste, corecţii descendente ale cotaţiilor mărfurilor, prioritar agroalimentare, şi măsura de plafonare temporară a adaosului comercial la produse alimentare de bază implementată în august.

În ceea ce priveşte evoluţiile viitoare, membrii Consiliului au arătat că, potrivit noilor evaluări, rata anuală a inflaţiei va continua să scadă până la finele anului curent în linie cu cea mai recentă prognoză pe termen mediu, publicată în Raportul asupra inflaţiei din august, care anticipa coborârea acesteia la 7,5% în decembrie 2023, la 4,4% în decembrie 2024 şi la 3,8% la finele orizontului proiecţiei. Membrii CA al BNR au mai arătat că programul de ajustare fiscală asumat de Guvern în Parlament va accentua corecţia deficitului de cont curent, odată cu reducerea celui bugetar, cu implicaţii favorabile inclusiv asupra costurilor de finanţare a economiei şi a comportamentului cursului de schimb al leului.

Membrii Consiliului au subliniat din nou importanţa atragerii şi utilizării eficiente a fondurilor europene, îndeosebi a celor aferente programului Next Generation EU, care sunt esenţiale pentru realizarea reformelor structurale necesare şi a tranziţiei energetice, precum şi pentru sporirea potenţialului de creştere şi întărirea rezilienţei economiei româneşti.

În ceea ce priveşte rezervele valutare ale statului, la finalul lunii trecute, BNR consemna că acestea constau în 58,18 miliarde euro, cu 1,15 miliarde euro mai puţin comparativ cu 30 septembrie 2023.

Nivelul rezervei de aur s-a menţinut la 103,6 tone. În condiţiile evoluţiilor preţurilor internaţionale, valoarea acesteia s-a situat la 6.246 milioane euro.

BNR mai arăta că plăţile scadente în luna noiembrie 2023 în contul datoriei publice denominate în valută, directe sau garantate de Ministerul Finanţelor, însumează circa 1,75 miliarde euro.

• Deficit bugetar de 56,46 miliarde lei

Tot în domeniul macroeconomic, din datele publicate în luna octombrie de Ministerul Finanţelor privind execuţia bugetului general consolidat în primele nouă luni ale anului 2023 reţinem că aceasta s-a încheiat cu un deficit de 56,46 miliarde lei, respectiv 3,55% din PIB faţă de deficitul de 41,70 miliarde lei, respectiv 2,96% din PIB aferent primelor nouă luni ale anului 2022.

În documentul întocmit de Ministerul Finanţelor se arată: "Veniturile totale au însumat 368,03 miliarde lei în primele nouă luni ale anului curent, în creştere cu 11% (an/an). Dinamica acestora a fost susţinută în principal de evoluţia încasărilor din impozitul pe salarii şi venit, contribuţii de asigurări, fonduri europene şi impozitul pe profit. Încasările din TVA au consemnat o dinamică pozitivă mai temperată, explicată atât de decelerarea bazei macroeconomice, cât şi de un nivel mai ridicat al restituirilor de TVA".

Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 424,49 miliarde lei au crescut în termeni nominali cu 13,7% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe primele nouă luni ale anului 2023 au înregistrat o creştere cu 0,2 puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă a anului 2022, de la 26,5% din PIB la 26,7% din PIB.

• Modificările fiscale, girate de CCR

În tot acest context macroeconomic şi financiar, pentru a ţine sub control majorarea deficitului bugetar, preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, în 26 septembrie, legea 296/2023, care a fost publicată a doua zi în Monitorul Oficial. Măsurile fiscale şi reforma cheltuielilor bugetare prevăzute în respectivul act normativ au primit anterior, în 18 octombrie, girul Curţii Constituţionale a României care a respins obiecţiile de neconstituţionalitate ridicate de o parte din membrii opoziţiei parlamentare.

Cu excepţia limitării plăţilor cash între persoane juridice care vor intra în vigoare din 11 noiembrie şi a reducerii facilităţilor fiscale acordate angajaţilor din sectoarele IT, construcţii, agricultură şi industria alimentară, majoritatea prevederilor urmând a intra în vigoarea de la 1 ianuarie 2024. Cele mai importante dintre ele sunt impozitarea cu 2% a cifrei de afaceri a băncilor pentru anii 2024 şi 2025, impozitul minim de 1% pe cifra de afaceri a companiilor care înregistreaă cifre de afaceri ce depăşesc 50 milioane euro, modificarea taxării microîntreprinderilor în funcţie de nivelul veniturilor realizate şi codului CAEN, impozitarea cu 10% - contribuţie CASS - a tichetelor de masă şi voucherelor de vacanţă, majorarea TVA pentru unele bunuri şi servicii, care vor avea TVA cuprinsă între 9% şi 19%, impozit speciale de 0,3% pentru persoanele care au în proprietate clădiri cu valoarea impozabilă a clădirii de peste 2,5 milioane lei şi pentru persoanele fizice şi persoanele juridice care au în proprietate autoturisme înmatriculate/înregistrate în România a căror valoare de achiziţie individuală depăşeşte 375.000 lei.

Amintim că Guvernul a decis asumarea acestei legi pentru a reduce deficitul bugetar al ţării noastre, care anul acesta se estimează că va fi cu 1,1% mai mare decât ţinta stabilită în primăvara anului 2020 cu Comisia Europeană pentru finalului anului 2023 şi anume 4,4%.

• Drogurile - principala temă din şedinţa CSAT

Consumul de droguri şi alte substanţe psihoactive de către tineri şi elevi, ca risc major la adresa siguranţei individuale şi naţionale a constituit principala temă a şedinţei din 12 octombrie a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. Membrii CSAT au ajuns la concluzia că, prin gravitate, modalităţi de manifestare, repetabilitatea acţiunilor şi cumulul prejudiciilor aduse atât în planul sănătăţii, prin punerea în pericol a vieţii sau a calităţii acesteia, cât şi în planul siguranţei publice, pe fondul conectării ţării noastre la trasee şi rute internaţionale de transfer/transport al stupefiantelor, consumul de droguri şi alte substanţe stupefiante prejudiciază valorile de securitate naţională prevăzute de Constituţie şi legislaţia în domeniul securităţii naţionale. Astfel, sunt afectate ordinea de drept şi climatul de exercitare neîngrădită a drepturilor, a libertăţilor şi a îndatoririlor fundamentale ale cetăţenilor.

În urma discuţiilor din cadrul şedinţei, CSAT a decis constituirea unui grup de lucru interinstituţional care va elabora un plan comun de acţiune, ce va cuprinde obiectivele, măsurile de ordin general şi particular, sarcinile şi responsabilităţile concrete în scopul prevenirii şi al combaterii eficiente a riscurilor generate de traficul şi consumul de droguri la adresa siguranţei individuale şi colective, potrivit competenţelor care revin fiecărei instituţii participante. De asemenea, la nivel judeţean, vor fi constituite grupuri de lucru operaţionale, formate din specialişti şi experţi desemnaţi de instituţiile responsabile.

Membrii CSAT au mai aprobat la aceeaşi şedinţă Planul de înzestrare a Armatei României pentru perioada 2024-2033. Potrivit acestui document, forţele armate vor fi dotate cu tehnică şi echipamente militare performante, compatibile şi interoperabile cu cele existente în armatele celorlalte state membre NATO şi UE, care să asigure atât îndeplinirea misiunilor de descurajare şi apărare, cât şi viabilitatea acestora pe termen lung prin nivelul de eficienţă şi dezvoltare tehnologică. Totodată, pentru protejarea intereselor esenţiale de securitate şi asigurarea securităţii aprovizionării, CSAT doreşte ca pe teritoriul naţional să existe capacităţi industriale care să poată asigura atât producerea de tehnică militară modernă pentru dotarea structurii de forţe pe timp de pace şi menţinerea în stare operaţională a echipamentelor achiziţionate, cât şi fabricarea/dezvoltarea de noi echipamente care să contribuie la multiplicarea capabilităţilor militare în situaţii de criză sau război.