ÎN 2013, Ţările UE au respectat numai 10% din recomandările specifice ale Comisiei Europene

Numai 10% din Recomandările Specifice de Ţară, trasate la nivelul Uniunii Europene (UE), pentru anul 2013, au fost implementate în proporţie de sută la sută, în timp ce 45% dintre recomandările pe care guvernele naţionale le-au primit de la Bruxelles au înregistrat progrese zero sau foarte reduse, potrivit raportului realizat de europarlamentarul Philippe de Backer (membru ALDE) şi aprobat de Comisia pentru Afaceri Economice şi Monetare, din Parlamentul European.

Rezultatele evaluării procesului de implementare a Recomandărilor Specifice de Ţară - pentru anul 2013, la nivelul statelor membre - sunt descurajatoare, potrivit membrilor Comisiei pentru Afaceri Economice şi Monetare, din Parlamentul European (PE), care urgentează continuarea reformelor economice pe care statele membre le-au asumat, arată un comunicat de presă remis, recent, de PE.

Recomandările specifice de ţară, parte a proiectului de coordonare a politicilor economice comunitare, sunt menite să ofere statelor membre o serie de orientări strategice cu privire la potenţialul de creştere economică, dezvoltare şi integrare, în contextul unei coordonări sporite a politicilor de reformă economică ale statelor membre, în vederea atingerii ţintelor Strategiei "Europa 2020."

Statele membre trebuie să facă eforturi susţinute pentru a-şi moderniza economiile, sistemul de asigurări sociale, sistemul de pensii, dar şi domenii precum sănătatea, mai arată raportul realizat de Philippe de Backer.

"Trebuie să demarăm proiecte de investiţii în parteneriat public-privat ca să asigurăm un randament al investiţiilor pe termen lung", a mai afirmat Philippe de Backer, în contextul programului de investiţii, în valoare de 300 miliarde de euro, anunţat recent, de preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.

Nivelul scăzut al investiţiilor private şi, în special, lipsa de finanţare disponibilă pentru întreprinderile mici şi mijloci sunt un obstacol considerabil care stă în calea creşterii economice, mai arată raportul aprobat recent de comisia de specialitate a PE, care urmează să fie dezbătut şi votat în sesiunea plenară care va avea loc în cursul acestei luni.

Membrii PE din comisia de specialitate au propus ca, trimestrial, Comisia Europeană să prezinte Parlamentului rapoarte cu privire la stadiul de implementare a Recomandărilor Specifice de Ţară (RST) şi, de asemenea, şi-au exprimat intenţia să invite, la Bruxelles, reprezentanţi ai statelor membre care să explice PE motivele pentru care RST nu au fost îndeplinite.

• Gheorghe Ialomiţianu: "Rezultatele evaluării manierei în care au fost implementate Recomandările specifice de ţară, în România, sunt îngrijorătoare"

Deputatul PDL Gheorghe Ialomiţianu ne-a spus că Recomandările specifice de ţară pentru 2013 au fost menite să asigure consolidarea economiilor naţionale şi creşterea convergenţei la nivelul UE. "Faptul că aceste recomandări făcute de CE nu sunt obligatorii face ca rezultatele unei evaluări, precum cea care tocmai a fost adusă în discuţie în PE, să nu ne mai surprindă", ne-a declarat domnia sa, adăugând: "Rezultatele evaluării manierei în care au fost implementate Recomandările specifice de ţară, în România, sunt îngrijorătoare şi, mai mult , acelaşi lucru poate fi spus şi despre felul în care au fost asumate şi îndeplinite responsabilităţile care ne revin prin Acordul cu Fondul Monetar Internaţional".

În opinia domnului Ialomiţianu, este evident că ţara noastră se confruntă cu o lipsă de sustenabilitate a sistemului de pensii, la care trebuie găsită o rezolvare, în contextul fenomenului de îmbătrânire a populaţiei. "Atât Comisia Europeană, cât şi Parlamentul European ar fi trebuit să aibă o atitudine faţă de politicile actualului guvern, care vor face extrem de dificilă realizarea bugetului pentru anul 2015", mai apreciază deputatul citat.

• Recomandările specifice de ţară făcute României în anul 2013

Dacă în anul 2012, ţara noastră a primit o singură recomandare, implementarea tuturor prevederilor pevăzute în acordul de asistenţă internaţională cu Uniunea Europeană, Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială, în anul 2013, Comisia Europeană a adresat României opt recomandări. Acestea vizau domenii precum: macroeconomie (consolidarea fiscală favorabilă creşterii economice, îmbunătăţirea sistemului de colectare a impozitelor); sănătate (continuarea reformei sistemului de sănătate şi îmbunătăţirea serviciilor de tratament ambulatoriu); piaţa muncii (creşterea participării pe piaţa muncii şi consolidarea politicilor active de ocupare; combaterea şomajului în rândul tinerilor); incluziunea socială (implementarea reformei serviciilor de asistenţă socială; îmbunătăţirea măsurilor privind transferurile sociale, etc.); educaţia (accelerarea reformei sistemului de învăţământ şi punerea în aplicare a unei strategii naţionale privind combaterea fenomenului de părăsire timpurie a şcolii, etc.); administraţie publică (consolidarea guvernanţei şi calităţii instituţiilor şi administraţiei publice, îmbunătăţirea procesului legislativ, asigurarea unei absorbţii mai rapide a fondurilor UE, etc.); mediul de afaceri (îmbunătăţirea şi simplificarea mediului de afaceri, facilitarea accesului IMM-urilor la finanţare şi stimularea investiţiilor private în cercetare şi inovare); industriile de reţea (continuarea reformei guvernanţei corporative a întreprinderilor de stat din energie şi transporturi, adoptarea unui plan pe termen lung în domeniul transporturilor, îmbunătăţirea infrastructurii de comunicare în bandă largă, continuarea liberalizării pieţei de energie şi îmbunătăţirea integrării transfrontaliere a reţelelor).