ÎN 2020 Cheltuielile românilor pentru educaţie s-au ridicat la 1,8 miliarde de dolari

În 2020, cheltuielile românilor pentru educaţie s-au ridicat la 1,8 miliarde de dolari, iar până la finalul anului 2025 acestea vor depăşi pragul de 2,2 miliarde de dolari, reiese dintr-un raport emis de PayU, liderul plăţilor online din România.

"The Next Frontier" este un raport global realizat de PayU, care analizează pieţele de e-commerce cu cea mai rapidă creştere, printre care şi România. Conform acestuia, România se află printre primele 15 ţări din Uniunea Europeană în ceea ce priveşte cheltuielile cu educaţia, iar românii arată că vor să investească din ce în ce mai mult în pregătirea lor, informează compania într-un comunicat de presă remis redacţiei.

Ce este educaţia digitală sau e-Learning?

Comerţul online s-a dezvoltat într-un ritm accelerat pe fondul pandemiei, iar acest lucru a ajutat industriile care activează în mediul digital să se dezvolte mult mai rapid decât într-un context normal.

Odată ce pandemia s-a extins, oamenii au fost nevoiţi să petreacă mai mult timp în case şi să găsească alternative la activităţile pe care le-ar fi făcut într-un context normal. Astfel, una dintre industriile care a început să se dezvolte rapid este industria de educaţie digitală sau e-Learning.

Fie că vorbim de cursuri, ateliere online, platforme sau cărţi, oamenii şi-au manifestat un interes crescut faţă de toate acestea în timpul pandemiei şi s-au alăturat acestui trend în continuă creştere. Dacă în 2019 piaţa globală de e-learning era estimată la 200 de miliarde de dolari, până la finalul lui 2026 estimările arată că aceasta se va dubla.

Cum s-au adaptat românii?

Conform comunicatului, odată cu restricţiile impuse de pandemie, multe dintre activităţile care în mod normal se desfăşurau fizic au fost adaptate pentru mediul online, iar cele care ţin de educaţie au fost printre primele.

Astfel, sălile de curs fizice au fost înlocuite cu cele online, iar platformele digitale au fost cele care au făcut acest lucru posibil. Fie că vorbim de elevi, studenţi, angajaţi care aveau nevoie de traininguri sau oameni care îşi doreau să descopere şi alte zone de formare profesională, cu toţii au fost nevoiţi să facă aceste lucruri în online, iar pe lângă platformele digitale un rol la fel de important l-au avut şi dispozitivele electronice. Vorbim de camere video, laptopuri, tablete sau chiar telefoane mai performante, care au facilitat accesul către platformele digitale.

Cele mai folosite platforme digitale în România pentru elevi şi studenţi sunt Moodle, Zoom şi Google Classroom, cea din urmă reunind peste 41% din totalul ultilizatorilor din România. Principalele acţiuni pentru care platformele au fost folosite au constat în predarea informaţiei şi efectuarea de exerciţii şi dezbateri.

Elena Gheorghe, Country Manager PayU România, a declarat: "Cu toate că investiţiile în educaţie sunt în creştere şi există un potenţial imens pe piaţa locală de educaţie digitală (e-Learning), în prezent sunt puţine platforme de educaţie digitală şi instituţii de învăţământ care utilizează, la scară largă, astfel de platforme de educaţie, ce pot facilita procesul de învăţare pentru elevi şi studenţi. Dacă anul 2020 a fost mai mult unul de explorare şi acomodare privind mediul online şi interacţiunile pe care le putem avea cu ajutorul platformelor digitale, ne aşteptăm ca în viitor aceste lucruri să devină o normalitate, peste 50% dintre utilizatorii de platforme digitale declarând că nu au întâmpinat dificultăţi privind utilizarea lor, iar aproape 30% spunând că au avut nevoie de puţin ajutor. Acest lucru se datorează şi dorinţei din ce în ce mai mari a oamenilor de a se conecta din diverse locuri, renunţând astfel la tradiţionalele birouri sau săli de curs".

Cum se prezintă situaţia în Europa Centrală şi de Est

Potrivit sursei citate, în acest moment, Europa Centrală şi de Est reprezintă 11% din totalul pieţei europene de educaţie digitală, iar potenţialul de dezvoltare al industriei în această regiune este imens, dacă ne uităm şi la alte ţări care au avut un avânt considerabil în această direcţie.

În cadrul raportului prezentat de PayU sunt analizate şi alte două ţări din Europa Centrală şi de Est, care au creşteri importante pe segmentul de educaţie digitală, acestea fiind Polonia şi Cehia.

O situaţie similară ţării noastre o regăsim în Polonia, unde, pe fondul pandemiei, consumatorii au dorit să folosească într-un mod constructiv timpul petrecut acasă, iar până la finalul lui 2020 educaţia digitală a înregistrat o creştere de 39% faţă de anul precedent, cu cel mai mare procent de creştere în trimestrul al doilea din 2020 (+124%).

Nici în Cehia nu întâlnim o situaţie cu mult diferită, iar din datele prezentate în raportul "The Next Frontier" reiese că în următorii ani consumul cursurilor online va creşte considerabil datorită posibilităţilor de conectare de la distanţă şi a celor de plată online pentru cursuri şi abonamente de tip e-Learning.