ÎN AL ŞASELEA PACHET DE SANCŢIUNI ÎMPOTRIVA MOSCOVEI UE propune interzicerea importurilor de petrol din Rusia

Uniunea Europeană (UE) a propus ieri interzicerea tuturor importurilor de ţiţei şi produse petroliere rafinate din Rusia, măsură care să fie implementată treptat, până la finele acestui an.

Măsura face parte din cel de-al şaselea pachet de sancţiuni stabilit de Comisia Europeană împotriva Moscovei - în contextul războiului declanşat de Rusia în Ucraina -, iar dacă va fi acceptată de statele membre ale blocului comunitar, va reprezenta un punct de cotitură pentru UE, care este dependentă de petrolul şi gazele ruseşti.

Conform măsurilor anunţate ieri, UE va pune capăt importurilor de ţiţei brut rusesc în decurs de şase luni, iar achiziţiile de produse petroliere rafinate vor înceta până la finele lui 2022. Răgazul mai mare stabilit pentru produsele rafinate are la bază dependenţa mai mare a UE faţă de motorina importată din Rusia.

În urma anunţului UE privind embargoul, cotaţia ţiţeiului brut a crescut pe pieţele internaţionale. În jurul orei 07.00, pe piaţa SUA (Nymex), preţul petrolului West Texas Intermediate (WTI) cu livrare în iunie a urcat cu 3,8%, la 106,27 dolari barilul. Cotaţia barilului de petrol Brent cu livrare în luna iulie era în urcare cu 3,6% la ICE Futures Europe, atingând 108,79 dolari.

Embargoul anunţat ieri de Executivul comunitar era aşteptat de analişti, după ce, săptămâna trecută, Germania, cea mai mare economie europeană, a renunţat la opoziţia sa anterioară faţă de ideea interzicerii importurilor de petrol rusesc.

Ieri, ministrul german al Economiei, Robert Habeck, a declarat că ţara sa este de acord cu propunerile Comisiei Europene, avertizând însă că un asemenea embargo ar putea genera dificultăţi în aprovizionarea cu combustibili şi creşterea preţurilor acestora.

• Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen: "Ne vom asigura că eliminăm treptat petrolul rusesc, într-un mod ordonat"

Într-un discurs ţinut în Parlamentul European de la Strasbourg, preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat ieri: "Putin trebuie să plătească un preţ, un preţ mare, pentru agresivitatea lui. Propunem interzicerea totală a petrolului rusesc în Europa. Să fim clari: nu va fi uşor. Unele state membre sunt puternic dependente de petrolul rusesc, dar trebuie, pur şi simplu, să rezolvăm acest aspect. Acum propunem interzicerea petrolului rusesc. Va fi o interdicţie completă a importului de petrol rusesc, brut şi rafinat. Ne vom asigura că eliminăm treptat petrolul rusesc, într-un mod ordonat, care să ne permită nouă şi partenerilor noştri să stabilim rute alternative de aprovizionare şi să minimizăm impactul asupra pieţelor globale.

Acesta este motivul pentru care vom elimina treptat aprovizionarea cu petrol brut din Rusia în termen de şase luni şi produse rafinate - până la sfârşitul anului. Astfel, maximizăm presiunea asupra Rusiei, minimizând în acelaşi timp daunele colaterale pentru noi şi partenerii noştri din întreaga lume. Pentru a ajuta Ucraina, propria noastră economie trebuie să rămână puternică. Cu toţi aceşti paşi, privăm economia rusă de capacitatea ei de diversificare şi modernizare. Putin a vrut să şteargă Ucraina de pe hartă. Evident că nu va reuşi. Dimpotrivă: Ucraina s-a ridicat în unitate. Iar Putin îşi scufundă propria lui ţară".

Ursula von der Leyen nu a oferit indicii cu privire la o posibilă exceptare a unor ţări de la noua măsură, în pofida apariţiei unor zvonuri potrivit cărora Ungaria şi Slovacia ar beneficia de asemenea excepţii, fiind ţări cu sisteme energetice construite în perioada comunistă, complet dependente de conductele de petrol din era sovietică.

Ieri, un oficial european a declarat, citat de Reuters, că Ungariei şi Slovaciei le-ar putea fi permis să continue importurile de petrol rusesc până la finele lui 2023, când le expiră actualele contracte cu Moscova.

Ambasadorii celor 27 de guverne ale UE sunt aşteptaţi să adopte propunerile Comisiei încă din această săptămână.

Totuşi, zilele trecute, ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, a declarat că Guvernul de la Budapesta nu va aproba niciun fel de sancţiuni care ar face imposibile livrările de petrol şi gaze ruseşti către Ungaria, deoarece acestea ar compromite securitatea energetică a ţării, având în vedere că economia ungară nu poate funcţiona fără petrol rusesc. Szijjarto a subliniat că Ungaria ar putea susţine măsurile propuse de Comisie în al şaselea pachet de sancţiuni numai dacă petrolul importat din Rusia prin conducte va fi exceptat.

Şi ministrul slovac al Economiei, Richard Sulik, a declarat că ţara sa vrea să obţină o perioadă de tranziţie de trei ani înainte să impună embargoul. Domnia sa a spus ieri: "Suntem de acord cu sancţiunile, dar avem nevoie de o perioadă de tranziţie ca să ne adaptăm la această situaţie. O perioadă de tranziţie mai lungă va oferi Slovaciei timpul necesar pentru a putea să îşi asigure surse alternative de aprovizionare cu petrol".

Bulgaria a anunţat, totodată, că îi va cere Comisiei Europene excepţii în aplicarea embargoului asupra petrolului rusesc. Vicepremierul de la Sofia, Assen Vassilev, a declarat că, din punct de vedere tehnologic, Bulgaria s-ar putea descurca fără petrolul rusesc, dar un asemenea embargo va avea ca efect creşterea semnificativă a preţurilor combustibililor.

Şi Republica Cehă a transmis că va cere o perioadă de exceptare, de 2-3 ani, pentru ca în acest timp să-şi poată creşte capacitatea de transport a conductelor petroliere.

Simone Tagliapietra, de la think tank-ul Bruegel din Bruxelles, a declarat, la rândul său, conform Reuters, că un embargo gradual asupra petrolului rusesc este riscant.

Per ansamblu, UE este dependentă de Rusia pentru 26% din importurile sale de petrol.

• Sberbank, cea mai mare bancă din Rusia, sancţionată în noul pachet de măsuri al UE

Potrivit celui de-al şaselea pachet de sancţiuni stabilit ieri de UE, Sberbank, cea mai mare bancă din Rusia, alături de alte două bănci vor fi excluse din sistemul de mesagerie financiară SWIFT.

În schimb, Comisia Europeană s-a abţinut să propună sancţiuni împotriva Gazprombank - instituţie financiară vitală pentru plata livrărilor de gaze ruseşti.

Conform aceluiaşi pachet de sancţiuni propuse, Comisia interzice difuzarea a trei televiziuni importante ruseşti în interiorul UE şi stopează furnizarea serviciilor de contabilitate, consultanţă şi publicitate către firmele ruseşti. În plus, Comisia sancţionează 58 de persoane - printre care ofiţeri şi militari de rang înalt - care au comis crime de război în Bucea (Ucraina) şi care sunt responsabili pentru asediul oraşului Mariupol.

Înainte să fie adoptate, toate aceste sancţiuni propuse de Comisia Europeană trebuie să primească aprobarea guvernelor statelor UE.

• KLAUS IOHANNIS, PREŞEDINTELE ROMÂNIEI: "Guvernul lucrează la soluţii sustenabile ce pot fi puse în practică într-un termen rezonabil"

Guvernul lucrează la soluţii sustenabile ce pot fi puse în practică într-un termen rezonabil de scurt, a spus Klau Iohannis, preşedintele României, făcând referire la cel de-al şaselea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei anunţat de preşedintele Comisiei Europene Ursula von der Leyen, printre care se numără şi interzicerea importului de petrol rusesc de către statele UE.

Klaus Iohannis, a afirmat, ieri, într-o declaraţie comună de presă cu omologul său german: "Propunerea făcută de Comisie este una pe care o sprijinim. Această propunere prevede un aşa numit phase out, adică o renunţare graduală, în următoarele şase luni, la importul de petrol rusesc. Tematica nu este nouă. Despre renunţarea la importurile de petrol şi gaz rusesc se discută de multă vreme şi noi ne-am pregătit pentru această discuţie. Guvernul lucrează la soluţii sustenabile care pot fi puse în practică într-un termen rezonabil de scurt. Avem variante şi aceste variante evident că sunt în discuţie şi chiar unele sunt în concretizare. România va fi pregătită şi va face faţă, dacă în final se hotărăşte această abordare".

Preşedintele Iohannis a subliniat că este crucial ca sprijinul Uniunii Europene şi cel al statelor membre să continue atât pentru Ucraina, cât şi pentru refugiaţii ucraineni, menţionând şi necesitatea adoptării de noi sancţiuni pentru Rusia: "Am reconfirmat sprijinul deplin pe care România îl acordă tuturor refugiaţilor din Ucraina care vin în ţara noastră, prin măsuri concrete, inclusiv prin operaţionalizarea centrului logistic umanitar de la Suceava. Este crucial ca sprijinul Uniunii Europene şi al statelor membre să continue atât pentru Ucraina, cât şi pentru refugiaţii ucraineni. Am prezentat măsurile luate de România pentru a sprijini economia Ucrainei, greu încercată de război, prin facilitarea tranzitului mărfurilor ucrainene prin ţara noastră, inclusiv al produselor alimentare către pieţe terţe. Am abordat, de asemenea, necesitatea adoptării de noi sancţiuni pentru Rusia şi a continuării demersurilor de izolare a acesteia pe plan internaţional. Presiunea trebuie să se intensifice pentru ca Rusia să înceteze invazia şi să pună capăt agresiunii". Iohannis a subliniat că toate crimele de război comise de trupele ruse trebuie anchetate minuţios şi pedepsite de justiţia internaţională, evidenţiind că România va sprijini acest proces. (E.O.)

• VIRGIL POPESCU, MINISTRUL ENERGIEI: "România susţine interzicerea importurilor de petrol rusesc"

România este solidară cu decizia UE de a interzice importurile de petrol din Federaţia Rusă şi susţine noul pachet de sancţiuni anunţat astăzi de oficialii Comiei Europene, a spus, ieri, Virgil Popescu, ministrul energiei, menţionând că nu se pune problema ca ţara noastră să nu fie pregătită să renunţe la importurile de petrol din Rusia. Oficialul a precizat: "Se discută de foarte mult timp despre renunţarea la petrolul rusesc. Noi am discutat cu companiile din România care deţin rafinării, avem o declaraţie recentă a celor de la OMV Petrom, care iau în calcul rafinarea de petrol din alte surse decât cele ruseşti. Nu e vorba despre un embargo, este vorba despre un phase out (n.r. - eliminare treptată) al ţiţeiului rusesc începând cu 31 decembrie şi, de asemenea, cu două luni mai mult, e vorba de produsele petroliere - benzină şi motorină".

Cât priveşte preţul gazului, Virgil Popescu a amintit, răspunzând unei întrebări legate de o potenţială întrerupere a importurilor de gaze ruseşti, că, în România, preţul gazului este fix - 250 de lei/MWh -, pentru o perioadă de 12 luni, şi că nu discutăm despre fluctuaţii ale acestuia care să se reflecte în facturile consumatorilor.

"Acum, România produce mai mult gaz decât consumă. Nu suntem în situaţia colegilor din Bulgaria, iar noi lucrăm la surse alternative de producere a gazelor şi la reducerea dependenţei de gazul rusesc încă din luna noiembrie a anului trecut şi facem progrese în acest sens", a conchis ministrul de resort. (E.O.)

• OVIDIU DEMETRESCU, PARTENER OCD CAPITAL & RESOURCE: "Noul pachet de sancţiuni al UE se cam întoarce împotriva Europei"

Noul pachet de sancţiuni al UE se cam întoarce împotriva Europei, este de părere Ovidiu Demetrescu, partener OCD Capital & Resource. Specialistul apreciază: "Dacă vor fi interzise doar importurile de ţiţei, de petrol brut, atunci vor fi unele tulburări în pieţe pentru că sunt nişte conducte care transportă ţiţei către anumite rafinării din Europa, cum ar fi faimoasa conductă Drujba, iar acele rafinării vor fi obligate să-şi facă aprovizionarea pe alte căi. Dar efectele nu vor fi, totuşi, foarte mari. Însă dacă va fi interzis şi petrolul rafinat, adică ceea ce numim carburant, atunci va fi o mare provocare pentru europeni. Vor creşte preţurile, China îşi va satisface nevoia din Rusia şi Europa va deveni dependentă de Orientul Mijlociu, de Africa de Nord şi Statele Unite, de ţări precum Venezuela, Brazilia etc.".

Ovidiu Demetrescu susţine că lanţul de benzinării cu acţionariat rusesc Lukoil, care activează pe piaţa noastră, are rafinărie, astfel încât se poate aproviziona din altă sursă cu ţiţei care merge la Constanţa în Oil Terminal şi de acolo în rafinărie.

"Suntem mai puţin afectaţi decât alte ţări, deoarece avem capacităţi de rafinare proprii şi avem marele avantaj că avem Oil Terminal, care poate aduce atât ţiţei, cât şi produse rafinate din alte surse, pe care le livrează pe teritoriul României", ne-a mai spus domnul Demetrescu, subliniind că Mol, cea mai mare rafinărie a Ungariei, este direct legată cu conducta Drujba, iar Ungaria nu are port unde să vină ţiţeiul şi să descarce într-un Oil Terminal cum are România şi din Oil Terminal să meargă la rafinării. (E.O.)

• ADRIAN VOLINTIRU, DIRECTORUL GENERAL AL ENE-MIN DEVELOPMENT: "Pentru petrol, România are rute diversificate de transport"

O problemă în domeniul petrolier din ţara noastră o reprezintă faptul că, de exemplu, petrolul procesat de Petromidia - cea mai mare rafinărie din România, deţinută de Rompetrol (al doilea producător din ţară) - provine din Kazahstan prin rute de transport care trec doar prin Rusia, ne-a explicat Adrian Volintiru, directorul general al Ene-Min Development, fost director general al Romgaz. Domnia sa consideră că, în cazul prezentat mai sus va exista o mare problemă de adaptare.

În acelaşi timp, însă, ne-a spus Adrian Volintiru, pentru petrol există rute diversificate de transport - pe vase, cu cisterne etc., nu ca în cazul gazelor, care pot fi transportate doar prin conducte fixe. Conform domniei sale, chiar dacă ţara noastră stă bine din punct de vedere al producţiei de gaze şi al modalităţilor de a importa ţiţei, preţurile, cel puţin în domeniul gazelor, vor urma evoluţia celor din regiune, atât timp cât suntem aliniaţi cu bursa de la Viena într un procent semnificativ. (E.O.)