Sănătatea fizică a devenit o preocupare majoră la nivel mondial odată cu pandemia COVID-19. Mai mult, pandemia a evidenţiat, de asemenea, importanţa şi necesitatea intervenţiilor în domeniul sănătăţii mintale, deoarece oamenii din întreaga lume s-au confruntat şi continuă să se confrunte şi în prezent cu niveluri ridicate ale anxietăţii, stresului şi depresiei.
Din punct de vedere clinic, consecinţele acestor tulburări şi al altora conexe îşi fac încă simţită prezenţa la cote crescute. Printre factorii multipli de stres, evidenţiaţi într-un raport al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) izolarea socială, constrângerile asupra capacităţii oamenilor de a munci sau pierderea locurilor de muncă, grijile financiare, imposibilitatea de a căuta sprijin din partea celor dragi şi de a se implica în comunităţile lor, singurătatea, teama de infecţie, de suferinţă şi de moarte pentru sine şi pentru cei dragi, durerea pierderii unor persoane dragi au fost unii dintre cei mai importanţi declanşatori care au dus la creşterea tulburărilor menţionate. Doar la finalul primului an de pandemie, prevalenţa globală a anxietăţii şi a depresiei a crescut cu 25%, potrivit raportului OMS. Cu toate acestea, după cum afirma directorul general Adhanom Ghebreyesus, informaţiile de care dispunem acum cu privire la impactul COVID-19 asupra sănătăţii mintale la nivel mondial reprezintă doar "vârful icebergului" şi acest lucru trebuie privit ca un semnal de alarmă pentru ca toate ţările să acorde mai multă atenţie sănătăţii mintale şi sprijinirii populaţiei în acest demers.
Potrivit unei alte cercetări, din 2024, efectuate în Marea Britanie, 41,49% dintre persoanele care raportează anxietate se confruntă cu reacţii de nivel mediu sau ridicat şi aproape jumătate, mai precis 45%, dintre cei care suferă de anxietate au declarat că se simt ruşinaţi să discute despre trăirile lor. Această realitate este însă reprezentativă pentru mai multe ţări, iar neînţelegerea şi prejudecăţile adaugă o povară în plus asupra celor care suferă de astfel de tulburări.
În România, 1 din 5 români era afectat de o tulburare mintală şi cel puţin 250.000 de români sufereau de o tulburare psihiatrică severă, înainte de pandemie, potrivit articolului "The prevalence and burden of mental and substance use disorders in Romania: findings from the global burden of disease study" ("Prevalenţa şi impactul negativ al tulburărilor mintale şi al consumului de substanţe în România: concluzii din studiul global al impactului negativ al afecţiunilor", Paziuc & Paziuc 2017 apud Iovu & Breaz, 2019). Dintre acestea, cele mai frecvente sunt cele anxioase (4,9%). Însă, aşa cum precizează autorii articolului, deşi pare că prevalenţa pentru tulburările de sănătate mintală este una dintre cele mai scăzute, comparativ cu alte ţări din UE, acest lucru se întâmplă din cauza faptului că în România există încă un puternic stigmat asociat cu bolile mintale şi, prin urmare, puţine dintre persoanele care au nevoie de ajutor apelează la servicii de profil. Stigmatizarea legată de bolile mintale în România, conform unei alte cercetări, este o realitate cât se poate de concretă şi are un impact puternic negativ atât asupra atitudinilor şi comportamentelor de a căuta sprijin terapeutic, cât şi asupra mediului de lucru şi a relaţiilor sociale ale persoanelor care se confruntă cu consecinţele invalidante ale unor astfel de probleme de sănătate psihică.
Pornind de la necesitatea de a crea un cadru proprice atât psihoeducaţiei tinerilor şi adulţilor, cât şi acordării de intervenţii terapeutice integrate, trei specialişti în domeniul sănătăţii mintale au lansat, pe 23 mai, Clinica Sens. În luna dedicată Conştientizării importanţei sănătăţii mintale, Corina Angelescu, medic primar în gastroenterologie şi psihoterapeut analitic jungian, Silviu Dragomir şi Marius Mariţescu, psihoterapeuţi analitici formaţi la Institutul C.G. Jung din Zurich, Elveţia, alături de o echipă de profesionişti cu specializări variate, au pus bazele primului centru de psihosomatică cu o abordare holistică a sănătăţii pacientului şi cu o structură de intervenţie multidisciplinară. "Cea mai mare parte a vieţii mele m-am ocupat de pacienţi şi relaţia cu corpul suferind. În ultimii ani m-a preocupat relaţia cu sufletul, care nu părea să aibă loc în cabinetul medical şi rămânea neglijat şi de către pacient, şi de către medic. Experienţa mea ca medic m-a învăţat importanţa de a trata oamenii ca un tot unitar, nu doar simptomele lor. De la aceasta nevoie a plecat ideea clinicii de psihosomatică: să luăm sufletul şi corpul ca pe un întreg, întreg pe care să îl luam în grijă şi să-i dam tot ceea ce are nevoie pentru a trăi în armonie.", afirmă Corina Angelescu.
Clinica Sens oferă, astfel, servicii de psihoterapie, cu intervenţii în tulburările de anxietate, depresie, fobii, burnout, dependenţe şi adicţii şi susţinere în contexte de viaţă care marchează crize existenţiale, divorţ, separare, pierdere, atât prin terapie individuală, cât şi de grup, specialiştii clinicii funcţionând după un concept nou, de abordare integrată. "Pe noi toţi, cei trei fondatori ai clinicii, ne leagă o veche prietenie şi colegialitate. Acesta este fundamentul construcţiei pe care am lansat-o împreună. Buna comunicare şi relaţiile puternice, sincere şi deschise între oameni duc inevitabil la proiecte reuşite. Consider clinica Sens un astfel de proiect, unde ne întâlnim oameni cu formări şi specialităţi diferite, dar cu un scop comun: să oferim cele mai bune metode de sănătate psihică şi de dezvoltare personală clienţilor noştri. Acesta este pe scurt Sensul clinicii noastre.", explică Silviu Dragomir care este totodată editor la Editura Trei şi autor al cărţii Mijlocul vieţii. Între echilibru şi dezechilibru.
Într-un sistem complex, pornind de la evaluare fizică şi psihiatrică, clienţii pot alege pe lângă serviciile de psihoterapie şi pe cele adjuvante de nutriţie, terapii corporale, acupunctură, presopunctură, osteopatie, pot învăţa tehnici de meditaţie şi relaxare utile în combaterea consecinţelor stresului şi anxietăţii, burnoutului. În plus, Clinica Sens oferă un produs inovator şi intervenţii pe baza Realităţii virtuale în terapia asistată de calculator, care s-a dovedit un instrument eficient pentru a trata persoanele cu sindrom post traumatic (PTSD), dar şi multe alte probleme de sănătate mintală şi emoţională, incluzând fobii, anxietate şi depresie. "În peste 20 de ani de activitate managerială în diverse poziţii de conducere în mediul corporativ, am observat numeroase cazuri de burnout, anxietate şi alte afecţiuni psihosomatice în rândul colegilor mei, rezultate din presiunea constantă şi echilibrul precar între viaţa profesională şi personală. Fondarea clinicii este motivată şi de dorinţa de a oferi un suport real şi eficient pentru cei afectaţi de astfel de probleme.", precizează, la rândul său, Marius Mariţescu.