Actualizare 19:14 Secţia pentru procurori a CSM a hotărât ca Ţuluş şi Iorgasă se întoarcă la unităţile de parchet de la care provin
Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a hotărât ca procurorii revocaţi la solicitarea Laurei Codruţa Kovesi din Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), Doru Ţuluş şi Mihaela Moraru Iorga, să se întoarcă la unităţile de parchet de la care provin, potrivit unor surse din presă.
Astfel, ca urmare a revocării din funcţia de procuror la DNA, secţia pentru procurori a CSM a decis revenirea procurorului Doru Ţuluş la unitatea de parchet de la care provine, respectiv la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, începând de astăzi, conform News.ro.
Potrivit sursei citate, în cazul procurorului Mihaela Moraru Iorga, revocată şi ea din funcţia de procuror la DNA la solicitarea Laurei Codruţa Kovesi, secţia pentru procurori a hotărât revenirea acesteia la Parchetul de pe lângă Judecătoria Bacău.
(A.C.)
-------
Actualizare 15:20 Iorga spune că va contesta decizia de revocare a sa de la DNA
Procurorul Mihaela Moraru Iorga, revocată de la DNA, a declarat că va contesta această decizie, adăugând că nu ţine neapărat să iasă la pensie procuror, dar că a făcut un demers pe care l-a considerat "legitim şi corect", transmit surse din presă.
De asemenea, ea a spus că nu se aştepta să ca CSM să dea aviz privind revocarea sa şi a lui Doru Ţuluş, relatează News.ro.
"Ordinul (n.r. - de revocare de la DNA) are o cale legală pe care poate fi contestat şi voi urma calea legală", a spus magistratul.
De asemenea, întrebată dacă va contesta ordinul de revocare şi în instanţă, ea a răspuns afirmativ: "Este calea legală pe care trebuie să o urmăm".
Iorga a mai declarat că a făcut un demers "legitim şi corect" şi a adăugat că va respecta decizia CSM şi a Inspecţiei Judiciare, precizând că este momentul să acorde încredere acestor două instituţii.
Procurorul a afirmat: "Nu m-am născut procuror şi nu ţin neapărat să ies la pensie procuror. Am făcut un demers pentru justiţie, un demers pe care l-am considerat legitim şi corect, iar de aici încolo mă voi supune dispoziţiilor".
Întrebată dacă se aştepta ca CSM să dea avizul pentru revocarea sa din DNA, Mihaela Moraru Iorga a răspuns: "Sincer, nu, pentru că am considerat întotdeauna că dreptul la apărare trebuie să fie asigurat oricărei persoane, este un drept constituţional şi un drept prevăzut de CEDO".
Iorga a mai spus, răspunzând unei întrebări, că nu ea a determinat acest scandal, fiind "doar un act legitim".
"Susţin în continuare că a fost un demers corect, noi l-am făcut instituţional", a continuat Iorga.
Ea a mai spus că dacă îi vor fi cerute probe în sprijinul acuzaţiilor făcute marţi, la sediul CSM, le va aduce, conform agenţiei citate.
(M.I.)
------
Actualizare Kovesi i-a revocat pe procurorii Mihaela Iorga Moraru şi Doru Ţuluş
Procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), Laura Codruţa Kovesi, i-a revocat astăzi din DNA prin ordin pe procurorii Mihaela Iorga Moraru şi Doru Ţuluş, potrivit unui anunţ publicat pe pagina de Facebook a jurnalistei Sorina Matei.
(M.I.)
--------
Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a dat, ieri, aviz pozitiv pentru revocarea din funcţie a procurorilor DNA Doru Ţuluş şi Mihaiela Moraru Iorga, au precizat surse din CSM pentru Agerpres.
Procurorul general al României, Augustin Lazăr, a declarat ieri, în legătură cu afirmaţiile procurorilor DNA Doru Ţuluş şi Mihaiela Moraru Iorga, că aceştia se află într-o "stare emoţională", adăugând că ar trebui ca procurorii care lucrează în structurile specializate să aibă mandate de câte patru ani, ca să nu devină vulnerabili .
La ieşirea din Consiliul Superior al Magistraturii, Augustin Lazăr a declarat: "Fiecare se apără cum crede. Eu cred că ei sunt într-o stare emoţională şi eu sper să îşi revină în timp util. Nu ar trebui să se escaladeze această situaţie (...) Procurorii care lucrează în structurile specializate ale Ministerului Public au o mai mare uzură mentală, emoţională. Acolo este un stres şi un efort mental pe care nu îl au alţii care lucrează în altă parte şi cred că este important să vedem ca după o perioadă de timp, pentru protecţia lor, ar trebui să se stabilească nişte mandate de patru ani, apoi patru ani şi după aceasta procurorii să îşi poată schimba profilul de activitate, fiindcă nu ar trebui ca cineva să stea acolo până când devine vulnerabil".
Procurorul DNA Doru Ţuluş a declarat ieri, după ce a fost audiat la CSM, că Laura Codruţa Kovesi nu l-a "iubit foarte tare niciodată", iar după apariţia în presă a înregistrărilor şefa DNA "a prins ocazia să epureze pe criterii exclusiv subiective". El a subliniat că nimeni nu i-a "comandat" vreodată în DNA să facă dosare "într-un anumit fel".
"De iubit, nu m-a iubit foarte tare niciodată, dar după ce au apărut înregistrările alea în presă a prins ocazia să epureze pe criterii exclusiv subiective", a spus Ţuluş. Răspunzând întrebărilor puse de jurnalişti, Doru Ţuluş a subliniat că nu el este cel care a făcut înregistrările apărute în presă.
"Nu ştiu ce cine bănuieşte, pentru că ei cercetează într-un dosar. Nu sunt singurul care a refuzat (testul cu detectorul de minciuni, n.r.). O dată pentru că mi-au luat o declaraţie de martor pe formular, a doua pentru că un participant la şedinţă face anchetă. Asta este un fel de «voi sunteţi nişte sclavi, voi sunteţi nişte neica nimeni». Nu este OK. Şi în al treilea rând, modalitatea prin care am fost chemat telefonic: «Excelenţă, hai jos că am adus aparatul». Deci atâta umilinţă nu poate să suporte".
Pe de altă parte, Ţuluş a recunoscut că Laura Codruţa Kovesi nu i-a cerut vreodată să facă dosare "într-un anumit fel". "Nimeni nu mi-a comandat vreodată să fac un dosar într-un anumit fel, nici pe vremea dinainte, nici doamna Kovesi sau altcineva", a precizat Ţuluş.
Întrebat cât de mult dăunează imaginii DNA acest conflict cu Laura Kovesi, Ţuluş a replicat: "Enorm. Am ajuns o caricatură, toţi. Este o instituţie caricaturală. Vă rog să vă uitaţi, de un an de zile, fără să avem nicio vină, nu noi trei, noi ceilalţi, nici nu repet ce scandaluri se poartă". În plus, el susţine că Laura Kovesi este cea care i-a mutat pe cei trei ofiţeri de poliţie cu care el lucra.
"În marţea de după înregistrări, fără să mă cheme, fără să se uite în ochii mei, l-a chemat pe poliţistul meu cel mai vechi şi care a lucrat în dosarul Transferurilor şi i-a spus: «Mâine pleci». «De ce?», «Nu mai corespunzi». La cinci minute după el, i-a chemat pe ceilalţi doi ofiţeri ai mei, că trei aveam, şi i-a mutat la alţi procurori. Şi i-a trimis un SMS lui Nistor şi i-a zis: «Îl las pe Ţuluş singur», ceva de genul ăsta", a arătat Ţuluş.
Întrebat dacă sunt procurori în DNA care îl regretă pe Daniel Morar, Ţuluş a spus că nu vrea să facă o comparaţie între Morar şi Kovesi, chiar dacă acum se află "în relaţii de duşmănie" cu Laura Kovesi, însă i-a îndemnat pe jurnalişti să se uite la condamnările din dosare şi nu la arestările preventive. "2013-2016 a fost o perioadă în care unii dintre procurori au acceptat un gen de colaborare cu alte instituţii. Alţii, mai conservatori, au mers tot pe drumul lor. Cei din a doua categorie, cum sunt eu şi Mihaela, suntem ultimii care am mai rămas acolo", a mai spus Ţuluş.
• Mihaiela Iorga: "Există o tensiune de mai mult timp între mine şi Kovesi"
Procurorul DNA Mihaiela Moraru Iorga a declarat, ieri, că între ea şi Laura Codruţa Kovesi există de mai mult timp o tensiune, determinată "probabil" de faptul că nu a dat curs "anumitor solicitări".
Ea a dat ca exemplu două dosare, unul în care a acceptat, în urma unor presiuni, să ceară prelungirea arestului preventiv pentru o persoană, deşi acest lucru nu se mai impunea. Cel de al doilea dosar se referă la Elena Udrea, în care Mihaiela Moraru Iorga a afirmat atunci că, atâta timp cât Parlamentul nu a dat aviz pentru arestare, nu se mai impunea reţinerea fostului deputat.
Mihaiela Moraru Iorga a spus: "Sincer, nici eu nu am înţeles exact ce îmi reproşează doamna procuror şef. (...) Vă pot da un exemplu - Elena Udrea. Mi-a dat Parlamentul aviz doar pentru reţinere, nu şi pentru arestare şi am ieşit şi am spus că atât timp cât nu avem aviz pentru arestare, nu se impune reţinerea, ar fi însemnat să facem un circ mediatic. Am luat măsura controlului judiciar pe cauţiune şi cred că a fost măsura corectă".
Întrebată dacă Kovesi i-a cerut acest lucru direct, procurorul a spus că şefa DNA nu cerea niciodată în mod direct, ci "intervenea prin procurorul şef adjunct".
Mihaela Moraru a mai vorbit despre un caz în care "presiunea" a fost de prelungire a măsurii de arest preventiv, deşi acest lucru nu se impunea: "Am întocmit un referat prin care am adus la cunoştinţă că, din punctul meu de vedere, prelungirea nu se impune. Probele picaseră, martorii nu îşi mai menţionau declaraţiile, documentele apăreau, deşi anterior se menţionase că ele nu există. Am sesizat conducerea şi am spus că există o problemă cu cel care instrumentase ancheta înaintea mea. În final, presiunea a fost de prelungire a măsurii, am apreciat că este un rău mai mic".
Întrebată despre modul în care a fost chemată la testul poligraf, ea a spus că a fost chemată prin citaţie la 10.32 pentru ora 10.30.
• Kovesi: "Din ianuarie 2016, la DNA au fost 126 de verificări ale Inspecţiei Judiciare şi nu s-au constatat ilegalităţi"
Procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Codruţa Kovesi, a declarat, ieri, că aşteaptă controlul Inspecţiei Judiciare, arătând că la DNA au fost efectuate, din ianuarie 2016, peste 126 de verificări pe chestiuni punctuale şi controale tematice şi nu s-au constatat ilegalităţi.
La ieşirea din sediul CSM, Kovesi a fost întrebată de jurnalişti despre controlul pe care Inspecţia Judiciară îl va face la DNA, la solicitarea ministrului Justiţiei, Tudorel Toader.
"Am fost anunţaţi în mod oficial de efectuarea acestui control. El vizează perioada 1 ianuarie 2016 până în prezent. Pot să vă spun că, în perioada ianuarie 2016 până în prezent, au fost peste 126 de verificări pe chestiuni punctuale solicitate sau efectuate de Inspecţia Judiciară, precum şi controale tematice făcute la DNA. În toate cele peste 100 de cazuri şi în cele 8 controale nu s-au constatat ilegalităţi sau chestiuni de încălcare a legii. Noi aşteptăm acest control. Sunt convinsă că toţi procurorii din DNA au respectat legea şi aşteptăm ca rezultatele acestui control să fie făcute publice", a spus Kovesi, care a refuzat să răspundă la alte întrebări.
Declaraţia a fost făcută după ce membrii Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii i-au audiat pe procurorii Doru Ţuluş şi Mihaiela Moraru Iorga, pentru care Kovesi a cerut revocarea din funcţie.
Iohannis: "Sunt foarte mulţumit de activitatea Parchetului General şi a DNA"
• Preşedintele: "Nu văd niciun motiv de suspendare a Laurei Codruţa Kovesi"
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat că este foarte mulţumit de activitatea Parchetului General şi a DNA şi a precizat că a luat act de faptul că ministrul Justiţiei a solicitat o inspecţie de management la cele două instituţii.
Şeful statului a arătat: "Am fost informat despre aceste abordări media (n.r. - înregistrările cu procurorii) şi cred că este bine să se verifice. Din informaţiile mele, se fac verificări şi în interiorul DNA. De asemenea, CSM se ocupă de anumite aspecte şi am luat act de faptul că ministrul Justiţiei a solicitat o inspecţie de management atât la Parchetul General, cât şi la DNA. Aceste demersuri vor clarifica toate aceste aspecte. În ceea ce priveşte activitatea Parchetului General şi activitatea DNA, eu m-am exprimat în mai multe rânduri şi pot să repet - eu sunt foarte mulţumit de activitatea acestor instituţii şi de activitatea conducerilor acestor instituţii. Am auzit prea multe aşa zise interceptări, ascultări, interpretări ca să mai cred în ele. Cei îndrituiţi de lege să verifice aceste lucruri vor face verificările de rigoare şi la final vom afla cu toţii care este adevărul".
Întrebat dacă ar trebui suspendată din funcţie şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi, preşedintele a spus: "Nu văd niciun motiv de suspendare. (...) Aştept cu mare interes concluziile verificărilor care se fac instituţional. (...) Când vom avea o concluzie, discutăm pe ea".
Întrebat dacă nu este cumva afectat statul de drept în condiţiile în care a izbucnit un scandal în DNA, preşedintele a negat: "Nu. Nu cred că este afectat statul de drept".
Potrivit preşedintelui, nu este afectată lupta anticorupţie, dar situaţia trebuie clarificată pentru că scandalurile "zguduie încrederea cetăţenilor în instituţiile statului" şi ridică întrebări aliaţilor României.
"Sincer, nu cred că este afectată lupta anticorupţie. Şi ea se desfăşoară la viteza ei intrinsecă normală. Însă nu vreau să las impresia că aceste scandaluri sunt bune la ceva. Aceste scandaluri nu sunt bune, ele zguduie încrederea cetăţeanului în instituţiile statului şi pun mari semne de întrebare partenerilor şi aliaţilor noştri. De aceea, vreau să am clarificări urgente şi nu doar urgente, ci şi pertinente. Trebuie să ştim foarte exact ce e adevărat şi ce nu e adevărat indiferent dacă este un scandal creat de media sau de unii politicieni corupţi interesaţi în compromiterea luptei anticorupţie sau dacă chiar a fost o scăpare, clarificarea trebuie să vină repede şi trebuie să fie credibilă. Altfel, lumea îşi va pune semne de întrebate care în această zonă nu trebuie să existe", a subliniat preşedintele.
Iohannis a menţionat că aşteaptă aceste clarificări de la Inspecţia judiciară, CSM, ministrul Justiţiei.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 05.07.2017, 12:45)
cucuveaua inamica nr 1 a democratiei,incearca cu orice pret sa se tina de scaunfiindca stie ce o asteapta dupa o sa ramina in istorie ca tortionara
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de titi în data de 05.07.2017, 13:24)
.....Va este frica de EA ...penalilor..care din nefericire sunteti multi...
1.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 05.07.2017, 20:08)
Penală e Kovesi.
După 50 de crime ale securității bolșevice trebuia să mai experimentăm niște abuzuri securiste.
Vișinescu e la pârnaie, lista va fi completată cu toți securiștii slugarnici care și-au bătut joc de români.
2. fără titlu
(mesaj trimis de Cristi C în data de 05.07.2017, 22:49)
Corupția a existat la nivel generalizat în România, aș zice de secole. Avem documente istorice cel puțin referitoare la sec XIX, perioada regală, apoi perioada comunistă și cea post-decembristă.
Pe de altă parte, sistemul nostru legal este nici prea bun, dar nici prea prost. Față de legea din Liechtenstein, scrisă de un Dorel meseriaș în drept, o definiție aberantă și circulară a abuzului care abuzează, prefer forma nouă a abuzului în serviciu. Revenind, aveam un sistem legal așa și așa, aveam procurori cu pregătire în infracțiunea economică așa și așa, aveam infractori economic, chiar politicieni, conștienți că intră într-o bătălie cu acești procurori și aplicarea legii având de partea lor avocați foarte, foarte buni care demolau cazurile procurorilor.
Având acest sistem legal, la un moment dat în istoria noastră, în CSAT a fost trecută corupția la nivelul amenințărilor de securitate națională. Pentru a schimba balanța de putere în favoarea statului, personalul la DNA a fost întărit și dezvoltat. SRI a fost trimis să facă dosarele procurorilor dar și să manipuleze câmpul tactic din instanțe. Dar și sistemul legal a fost modificat (ce să-i faci, chiar prin OUG de către Boc) pentru a înclina balanța justiției dinspre avocați către procurori. S-a vrut o lege care să permită ușor procurorului să instrumenteze cazul împotriva țintei. A apărut “abuzul în serviciu defectuos”. Practic, orice intra aici. Chiar și o banalitate precum “lucrul de acasă” al unui judecător care ruga pe altcineva să semneze condica.
Daca am avea bun simț, am constata cu toții că în acel caz nu se pune problema unui abuz în serviciu ca infracțiune penală. Și totuși, sistemul de putere din CSM nu a ezitat să folosească cheia reglabilă numită “abuzul penal” contra acelui judecător care le era rival. Și așa exemplele curg. Cheia reglabilă (franceză) care fusese menită să dea o mână de ajutor procurorilor care se luptau cu avocații corupților, era acum folosită pentru răfuieli interne unei instituții sau externe dintre instituții (vedeți anchetarea DNA asupra Guvernului).
Este vechea poveste a “puterii absolute care corupe absolut”. Sistemul de putere al justiției (binomul constituit ad-hoc și neconstituțional pe baza cooperării dintre SRI și DNA) a fost coruptă de puterea absolută pe care cheia franceză o oferea. Din înregistrările lui Kovesi ne dăm seama că această dna avea normă de procese de miniștri. Pe principiul, “ce faci colega procuror, dacă nu merge în cazul politicianului X pe filiera contractului A, găsește și tu un abuz în serviciu și trimiți dosarul în instanța aleasă de noi”.
Ce spun eu mai sus nu este justiție. Este răzbunare. Asta se întâmplă în societatea românească. Este un război surd între corupți și anti-corupți, în care fiecare tabără vrea să distorsioneze justiția în favoarea taberei din care provine. Unde ar trebui ca justiția să definească un sistem de legi și de bun simț în aplicarea lor care să facă discuții precum cea din acest articol inutilă. Este de bun simț că este nevoie de prag. După cum nu este de bun simț, ba chiar este nesimțire, să ataci penal un om pentru că a lucrat de acasă și a semnat condica.
Unde ajung cu povestea de mai sus? Cele două tabere, corupții și anti-corupții (care sunt inclusiv membri în sistem, prin ÎCCJ, DNA, SRI), după ce au siluit legea cum au vrut (inclusiv prin complete de judecată care nu mai erau atribuite aleator), au ajuns la faza finală a unui duel juridic.
Runda finală. În fața CCR. În această fază, CCR nu avea decât de observat cum anti-corupții nu fac doar justiție ci și execuții publice pe lângă rezolvarea actelor de corupție și cei de la CCR le-au luat cheia franceză numită abuzul în serviciu. De acum încolo, abuzul în serviciu devine o cheie fixă cu anumite dimensiuni.
În tot acest duel al corupților și anti-corupților, doar CCR este cu adevărat izvor de drept și înțelepciune. Nu un personaj precum Camelia Bogdan, un caracter exclus din magistratură pentru ceva foarte similar cu corupția. Doar că aproape nimeni din tabăra anti-corupților nu poate aprecia obiectivitatea CCR. Poate doar dna Alina Mungiu Pippidi.
2.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 05.07.2017, 22:51)
Pragul la abuzul în serviciu este dorit de cei corupți, incompetenți. Dar nu numai de ei. Ci și de un observator obiectiv. Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei a spus în Rezoluția 1950 din 2013 că “îndeamnă majorităţile aflate la putere din statele membre să se abțină de a abuza de sistemul de justiție penală pentru persecutarea oponenților politici; invită organismele legislative ale acelor state ale căror reglementări penale includ încă dispoziții generale referitoare la „abuzul în serviciu” să ia în considerare abrogarea sau reformularea unor astfel de dispoziții, în scopul de a limita domeniul lor de aplicare, în conformitate cu recomandările Comisiei de la Veneția”. Am citat și este munca unor oameni înțelepți. Nu i-a numit coruptul PSD pe toți cei din Comisia de la Veneția sau din Consiliul Europei.
Revenind la abuzul în serviciu, suntem zilele acestea martorii unui abuz în serviciu făcut de Kovesi care seamănă foarte mult cu cel al lui Dragnea. Aceasta a revocat (concediat) doi procurori DNA, Țuluș și Iorga, pentru motive care s-au întâmplat cu câțiva ani în urmă. Perioada dintre momentul neregulilor și cea de azi a concedierilor reprezintă delictul lui Kovesi. Dacă aceasta avea cu adevărat motive să ceară plecarea celor doi procurori, trebuia să o facă atunci, la momentul comiterii greșelilor. Acum nu are motive să ceară revocarea deoarece cei doi procurori nu au făcut nimic rău. Au înaintat niște plângeri la CSM împotriva șefului ierarhic. Iar șeful i-a dat afară pentru ceva petrecut în trecut.
Acest caz este exemplificarea perfectă pentru ABUZUL ÎN SERVICIU. Țineți minte asta pentru când șeful vă va concedia că nu îi spuneți “săru-mâna” și își va aduce aminte că acum 10 ani nu ați tras apa la toaletă sau ați lipsit 3 ore de la serviciu din cauza viscolului. Kovesi a făcut un lucru la fel de abuziv ca Dragnea în cazul angajărilor. S-a considerat, fiecare dintre ei, un stăpân pe carierele oamenilor sau locurile de muncă ale instituției. Dragnea a angajat când a avut chef, Kovesi a dat afară când a avut chef.
Repet ce am spus. Căscați ochii și urechile la ce spune dna Mungiu Pippidi. Domnia sa este singura din tabăra combatantă a anti-corupților care știe și spune că această tabără abuzează de legi. În mod evident, și tabăra coruptă reclamă acest lucru – dar ei sunt penalii, nu mai au niciun drept să vorbească, nu-i așa? Arbitru între cele două tabere este Justiția adevărată (unele organizații ale judecătorilor, declarația de la Constanța, CCR, etc), nu magistrații care joacă rol de politicieni în robă (precum cei din DNA sau ICCJ). Dna Mungiu Pippidi a spus că nu avem stat de drept în România și sunt cu totul de acord pentru că este evident.