Decizia grupului polonez de comerţ electronic InPost de a alege Bursa din Amsterdam (Euronext Amsterdam) pentru listarea acţiunilor sale reprezintă cel mai recent semn că Londra riscă să-şi piardă titlul de centru european de tranzacţionare după ieşirea Marii Britanii din UE (Brexit). Potrivit Financial Times, bancherii spun că Amsterdamul are deja potenţialul să depăşească Londra ca centru european al pieţelor de capital. Aceştia amintesc că tranzacţionarea acţiunilor UE s-a mutat de la Londra în centrele europene, inclusiv în oraşul olandez menţionat, în prima zi în care Marea Britanie s-a plasat în afara pieţei unice, la începutul anului 2021. Anunţul recent al companiei de coletărie InPost, susţinută de Advent, sugerează că ofertele publice iniţiale (IPO-urile) pot să se mute în locuri din Europa în care tranzacţionarea este "mai vie".
"Analizând opţiunile şi pieţele bursiere, Amsterdam arată foarte atractiv", spune Rafal Brzoska, directorul executiv al InPost, citat de Financial Times. Acesta adaugă: "Se pare că acum Euronext Amsterdam devine un loc preferat al companiilor tehnologice care vor să se listeze".
La rândul său, Andreas Bernstorff, şeful departamentului de pieţe de capital europene din cadrul băncii franceze BNP Paribas, care oferă consultanţă InPost, afirmă: "Pe segmentul pe care, în trecut, Londra era un loc implicit (n.r. pentru listare), am putut vedea Amsterdamul drept un nou loc neutru şi sigur pentru ţările din Europa Centrală şi de Est. Acest lucru a fost accelerat de Brexit, dar şi de avantajele de reglementare din Amsterdam, în comparaţie cu Londra".
• Numai două IPO-uri la Euronext Amsterdam, anul trecut, însă unul a fost cel mai mare din Europa, din ultimii doi ani
Euronext Amsterdam, parte a grupului paneuropean Euronext, a găzduit numai două oferte publice iniţiale (IPO) în 2020, faţă de 36, câte au avut loc la Londra (inclusiv listări duale), conform datelor Dealogic. Însă, una dintre listările de la Amsterdam, cea a conglomeratului JDE Peet's, de pe piaţa cafelei, a fost cea mai mare din Europa, din 2018 până acum, atrăgând 2,3 miliarde de euro.
Listarea, produsă în perioada de lockdown, în mai 2020, a fost prima de peste un milliard de euro care a avut loc în mod virtual, roadshow-ul durând numai trei zile, faţă de 14, în mod obişnuit. Aproximativ 90% din investiţiile în această tranzacţie au venit din afara Olandei.
Specialiştii sunt de părere că flexibilitatea pieţei şi acoperirea internaţională pentru afaceri de amploare arată că centrul financiar olandez poate absorbi tranzacţiile care altfel s-ar fi putut îndrepta spre Londra.
Rene van Vlerken, şeful diviziei de listări de la Euronext Amsterdam, declară că pune accentul pe atragerea de IPO-uri şi de lichiditate în întreaga reţea Euronext, care se întinde în ţări printre care Franţa, Portugalia şi Belgia.
"Nu mă preocupă atât de mult unde va fi centrul uniunii pieţelor de capital europene. Nu-mi pasă. Sunt în mare parte preocupat de faptul că întregul grup Euronext poate facilita acest lucru", afirmă Rene van Vlerken.
Dar, dominaţia îndelungată a Londrei asupra finanţelor europene este departe de a se fi terminat, chiar dacă este provocată în contextul Brexit, spun reprezentanţii pieţei din Londra.
"LSE rămâne cea mai internaţională bursă pentru emitenţii de acţiuni şi obligaţiuni, pentru traderi şi investitori, şi continuă să fie centrul financiar ales pentru emisiuni şi tranzacţii în fusul orar paneuropean", afirmă un purtător de cuvânt al companiei-mamă a London Stock Exchange (LSEG), îndemnând guvernul britanic să reformeze regulile de listare pentru a face Londra un loc mai atractiv pentru companiile cu creştere rapidă.
Totuşi, pentru companiile care caută listări în afara Regatului Unit, bancherii cred că Amsterdam ar putea avea un avantaj faţă de alte centre europene.
Unul dintre bancherii apropiaţi IPO-ului InPost susţine că diferenţele marginale în ceea ce priveşte listarea şi regulile de guvernanţă din Europa sunt în favoarea Amsterdamului raportat, spre exemplu, la Paris sau Frankfurt.
Rene van Vlerken susţine cu tărie orientarea companiilor către Bursa din Amsterdam, menţionând că acestea au început să privească dincolo de Londra chiar înainte de finalizarea Brexitului.
"Vorbim cu emitenţi din Israel şi din Africa, spre exemplu, iar aceştia ne spun că, în trecut, dacă ar fi recurs la o listare în Europa, ar fi mers automat la Londra. A existat o tradiţie şi o istorie acolo, dar asta se schimbă deja", afirmă Rene van Vlerken, subliniind: "Din ce în ce mai multe companii din afara Europei care vor o listare iau în considerare în mod serios Euronext ca o alternativă la Londra".
În prezent, sectorul financiar din Londra funcţionează în cadrul unui Brexit fără acord, după ce Marea Britanie şi UE nu au reuşit să ajungă la o înţelegere privind aşa-numita echivalenţă sau recunoaşterea reciprocă a standardelor şi reglementărilor, înainte ca Regatul Unit să renunţe la piaţa unică şi la uniunea vamală, la sfârşitul anului 2020. Acest rezultat fusese anticipat de instituţiile financiare de ambele părţi, deci nu a generat mari perturbări. Cu toate acestea, situaţia a dus multe tranzacţii cu acţiuni departe de Londra.
De exemplu, în cazul acţiunilor companiei britanice Just Eat (serviciu online de comandă şi livrare de alimente), care au listare duală, aproximativ 66% din tranzacţiile reglementate s-au îndreptat către Amsterdam, anul trecut, conform Financial Times. Această cifră a crescut deja la peste 80%, schimbare care ajută la atragerea de noi listări în Amsterdam, potrivit opiniei lui van Vlerken.
Miercuri, Just Eat a informat că a oprit planurile sale de delistare din Olanda şi concentrare pe Regatul Unit. Compania îşi revizuieşte acum toate listările, mai ales că regulile din SUA solicită ca aceasta să fie tranzacţionată şi pe o bursă americană, după achiziţionarea Grubhub pe 7,3 miliarde de dolari, anul trecut.
Cu toate acestea, Marea Britanie este dispusă să-şi croiască propria cale în domeniul serviciilor financiare, separându-se de practicile şi normele Uniunii Europene.
• 79 de listări pe pieţele europene ale Nasdaq, în 2020
Pe pieţele europene deţinute de operatorul bursier american Nasdaq au avut loc 79 de listări în 2020, faţă de 34 în 2019, anunţă Nasdaq Inc., menţionând că bursele din Suedia, Danemarca, Finlanda, Islanda şi ţările baltice au găzduit 45 de IPO-uri din totalul de 79 care a atras 3,02 miliarde de euro.
Potrivit sursei, 14 companii cu o capitalizre bursieră de 435,5 milioane de euro s-au transferat la Nasdaq Europa de pe pieţele concurente din regiune. În prezent, la Nasdaq Europa sunt listate 1.071 de companii.
"În ciuda incertitudinilor şi volatilităţii pieţei pe care le-am văzut în întreaga lume, în 2020, rezultatele noastre demonstrează că am reuşit să le oferim companiilor listate acces la capital", declară Adam Kostyal, şeful departamentului de listări europene din cadrul Nasdaq, adăugând: "În ultimul an, am ajutat cu succes companiile mici şi mijlocii din sectoare precum sănătatea şi tehnologia, să intre pe pieţe. Semnalele timpurii indică faptul că această tendinţă continuă în 2021, iar ecosistemul nostru de soluţii - de la listare la guvernanţă, până la analiză - le oferă clienţilor noştri cunoştinţele şi informaţiile de care au nevoie ca să răspundă nevoilor investitorilor".
Printre companiile care au ales Nasdaq pentru acces la capital în 2020 se numără Nordnet (care a obţinut 895,4 milioane de euro), AB Ignitis Group (467,6 milioane de euro), Musti Group Oyj (166,1 milioane de euro), HusCompagniet A/S (154 milioane de euro) şi Offentliga Hus i Norden AB (148,8 milioane de euro).
• 57,3 miliarde de dolari - suma atrasă prin IPO-uri la Nasdaq, în 2020
Operatorul bursier american Nasdaq deţine locul întâi în clasamentul pieţelor care au atras IPO-uri anul trecut, cu 57,3 miliarde de dolari, conform unui raport al Hong Kong Exchanges & Clearing Ltd. (HKEX - operatorul Bursei din Hong Kong), preluat de agenţia Xinhua.
Acesta arată că Hong Kong a rămas, anul trecut, un centru popular de strângere de fonduri pentru afacerile globale, ocupând locul al doilea la nivel global în privinţa IPO-urilor atrase, după Nasdaq. Hong Kong Exchanges & Clearing Ltd. a dezvăluit, în raportul său anual, că fondurile de capital atrase prin IPO-uri în 2020 s-au ridicat la 51,28 miliarde de dolari americani, în creştere cu 26,5% faţă de anul 2019.
Piaţa din Shanghai a ocupat locul al treilea în acest top, cu oferte publice iniţiale de 49,42 miliarde de dolari.
Conform raportului, 154 de companii s-au listat anul trecut în Hong Kong, ducând numărul total de companii prezente la HKEX la 2.538. Printre noii veniţi, JD.com, JD Health International şi NetEase au fost cele mai mari trei listări de anul trecut, care au atras 34,56 miliarde de dolari HK, 31 de miliarde, respectiv 24,26 miliarde de dolari HK (1 dolar SUA = 7,75 dolari HK).
"HKEX a avut un an foarte bun", afirmă Charles Li Xiaojia, fost director executiv al HKEX, adăugând: "Am toată încrederea că HKEX va continua să joace un rol vital în conectarea investitorilor, a corporaţiilor şi a pieţelor din întreaga lume".