ÎN LUNA IULIE Ministerul Finanţelor a împrumutat 5,18 miliarde lei de pe piaţa internă

• Guvernul nu mai are nicio scadenţă pe care să se împrumute mai ieftin comparativ cu costurile de finanţare de la începutul lui 2021 • BCR: Randamentele suverane în lei au înregistrat a doua cea mai mare creştere din regiune de la începutul anului, +72 puncte de bază • În luna august, Finanţele au în plan împrumuturi de pe piaţa internă în valoare de 3,7 miliarde lei

Ministerul Finanţelor are în plan împrumuturi de pe piaţa internă în valoare de 3,7 miliarde de lei, în luna august, după ce a împrumutat 5,18 miliarde lei în luna iulie şi 4,2 miliarde lei în iunie. Totodată, în luna iulie, Finanţele au împrumutat de pe pieţele externe 3,5 miliarde euro prin două emisiuni de eurobonduri, pe 9 şi 20 de ani. Ministerul Finanţelor a avut două licitaţii eşuate în iulie, ambele în finalul lunii, eşecuri venite pe fondul ofertelor slabe ale băncilor - ce denotă interes scăzut în ciuda lichidităţii bune din sistemul bancar - şi a creşterii dobânzilor.

Costurile de finanţare ale guvernului, în special dobânda pe 10 ani, au început să urce puternic după ce premierul Florin Cîţu l-a demis, în data de 8 iulie, în mod neaşteptat şi cu explicaţii neclare, pe ministrul Finanţelor Alexandru Nazare. Conform fostului ministru, Cîţu i-a cerut demisia cu o zi înainte (!) de emisiunea de eurobonduri prin care guvernul a atras de pe pieţele externe 3,5 miliarde de euro. Cât a fost ministru de finanţe, Florin Cîţu a afirmat în mai multe rânduri că scăderea dobânzilor arată încrederea investitorilor în guvernul liberal condus la acea vreme de Ludovic Orban.

În orice caz, majorarea randamentului pe zece ani al României de pe parcursul ultimelor luni indică ieşiri controlate de capitaluri ale investitorilor nerezidenţi de pe piaţa titlurilor de stat în lei în condiţiile în care în Statele Unite şi Germania s-au consemnat scăderi ale ratelor de dobândă pe 10 ani. La tendinţa ascendentă a costurilor de finanţare ale guvernului a contribuit şi inflaţie pe luna iunie, publicată la mijlocul acestei luni, care a surprins pe partea pozitivă venind la 3,94% faţă de 3,7% aşteptările pieţei.

La finalul săptămânii trecute, rata de dobândă pe zece ani a României (RO10Y), barometrul pentru costul de finanţare din economie, a scăzut uşor la 3,65% de la 3,705% în finalul săptămânii precedente. Nivelul de 3,705% a fost cel mai ridicat nivel al RO10Y din data de 1 septembrie 2020 încoace. Totodată, dobânzile pe termen scurt şi mediu la care se împrumută guvernul Cîţu au urcat şi ele în iulie şi au depăşit în ultimele săptămâni nivelurile din debutul anului.

Guvernul are cel puţin la dispoziţie sume importante şi deci o marjă de manevră semnificativă pentru respingerea costurilor de finanţare pe care le consideră prea mari, însă reducerea apetitului băncilor pentru datoria guvernamentală la dobânzile din ultimele luni este mai mult decât evidentă, ceea ce împinge dobânzile în sus. 

În prezent, guvernul nu mai are nicio scadenţă pe care să se împrumute mai ieftin comparativ cu finalul lui 2020 după ce în 26 iulie singurele dobânzi sub nivelul din decembrie 2020 erau cele pe 6 luni şi 1 an. De asemenea, guvernul se împrumută mai scump pe toate scadenţele comparativ cu costurile de finanţare de luna trecută (vezi grafic curba randamentelor)

De la începutul anului, rata de dobândă pe 10 ani consemnează o majorare de circa 24%. Randamentul real pe scadenţa 10 ani, ajustat cu inflaţia, este în continuare negativ (circa -0,6%), însă mult mai puţin negativ decât în Polonia (-2,78%). În paralel, randamentele obligaţiunilor suverane denominate în euro ale României au crescut şi ele în ultima săptămână după ce săptămâna trecută maturitatea 10 ani a stagnat la 1,8%.

Comparativ cu evoluţiile din Europa Centrală şi de Est (ECE), arată analiştii BCR Cercetare, titlurile de stat în lei au performat mai slab de la începutul anului pe fondul temerilor în creştere privind perspectivele inflaţioniste globale, îngrijorările legate de răspândirea variantei delta Covid, la care s-au adăugat presiunile inflaţioniste interne rezultate în urma liberalizării preţurilor la energie electrică şi gaze naturale, precum şi zgomotul politic recent.

"Astfel, randamentele suverane în lei au înregistrat a doua cea mai mare creştere din zona ECE de la începutul anului (72 puncte de bază), Ungaria înregistrând cea mai mare creştere (82 puncte de bază) ca urmare a majorării ratei cheie de către banca centrală. (...) Panta curbei randamentelor titlurilor de stat în lei a devenit mai abruptă de la începutul anului, în principal pe fondul scăderii ratelor pe termen scurt impulsionată de surplusul de lichiditate, în timp ce preţul titlurilor pe termen lung a suferit o corecţie determinată de factori externi. Diferenţa de randament dintre obligaţiunile în lei pe 10 ani şi cele pe 3 ani a scăzut cu 7 puncte de bază faţă de săptămâna trecută ajungând la 94,9 puncte de bază", notează analiştii BCR.

Deficitul bugetar al României dupa primele 6 luni a fost de 33,8 miliarde de lei (3% din PIB), în scădere de la 45,2 miliarde (4,3% la 30 iunie 2020). Veniturile bugetare au crescut cu 30,1 miliarde de lei (din TVA, contribuţii de asigurări, accize, impozite pe salarii), iar cheltuielile au crescut cu 18,8 miliarde de lei (asistenţă socială, salarii, bunuri şi servicii). Investiţiile au crescut cu 5,2 miliarde de lei la 21,4 miliarde. Strict în luna iunie, deficitul bugetar a fost de 7,6 miliarde de lei (0,7% din PIB) iar estimarea guvernului de deficit pe tot anul este de 7,2% din PIB.