Voi încheia acest subiect, prezentând iniţiativele legislative care ar fi reglementat întreg procesul de despăgubire generat de prăbuşirea Fondului Naţional de Investiţii.

Este interesant că propunerile s-au izbit de birocraţia guvernamentală şi nu a contat că toate obligaţiile asumate de stat prin AVAS pentru plata despăgubirilor au ajuns, aplicând coeficientul global de inflaţie, să fie de 229% mai mare faţă de sumele cerute prin executorii judecătoreşti. Fără comentarii.

Iată, aşadar, pe scurt, ce trebuia să adopte Guvernul României şi nu s-a întâmplat.

• Acţiunile companiei au fost vândute la limita inferioară a intervalului de preţ avut în vedere • Producţia mondială de banane va avea o creştere anuală compusă de 4,1%, în perioada 2021-2026 

Dole Plc, cel mai mare distribuitor mondial de fructe şi legume proaspete, a revenit pe piaţa bursieră săptămâna trecută, vânzând acţiuni în cadrul unei oferte publice iniţiale (IPO) derulate la New York.

Nu credeam că va trebui să vorbim despre el la trecut, să spunem că a urcat la stele, acolo unde s-a aflat mereu cu trăirea şi arta-i, să accept că s-a transformat în lumină. Acum un an, însă, am primit vestea că Emil Ciocoiu, pictorul lumilor astrale, s-a ridicat la Ceruri, acolo unde Arta lui s-a născut şi a trăit. O maladie se insinuase în el, încă înainte de inventarea pandemiei, şi a profitat că artistul nu vedea decât lumină şi culoare, spirit şi mesaj. Acum un an am aflat că boala a câştigat, lăsându-ne doar opera, nu şi artistul.

Oficialii BCE încă mai spun poveşti despre inflaţia trecătoare, însă mulţimea credulilor este tot mai mică, iar în Germania ar putea să fie chiar nulă.

Cum ar putea fi altfel, când puterea de cumpărare este erodată cu o viteză tot mai mare de cea mai ridicată rată a inflaţiei din ultimii 27 de ani?

Datele preliminare ale Biroului Federal de Statistică (Destatis) arată că indicele preţurilor de consum şi-a accelerat creşterea anuală până la 3,8% în iulie 2021, cea mai mare din decembrie 1993, după o creştere de 2,3% în luna precedentă, pe fondul unei creşteri lunare de 0,9%, cea mai mare din ultimele 27 de luni. Preţurile energiei şi-au accelerat creşterea anuală până la 11,6%, de la 9,4% în luna precedentă, iar preţurile alimentelor şi-au accelerat creşterea anuală până la 4,3%, de la 1,2%.

Ştirile despre inflaţia din Germania de la Reuters şi Financial Times au încercat să atenueze impactul, prin concentrarea asupra dinamicii anuale a Indicelui Armonizat al Preţurilor de Consum (IAPC), care ar trebui să asigure comparabilitatea între statele membre ale UE.

• Guvernul nu mai are nicio scadenţă pe care să se împrumute mai ieftin comparativ cu costurile de finanţare de la începutul lui 2021 • BCR: Randamentele suverane în lei au înregistrat a doua cea mai mare creştere din regiune de la începutul anului, +72 puncte de bază • În luna august, Finanţele au în plan împrumuturi de pe piaţa internă în valoare de 3,7 miliarde lei 

Ministerul Finanţelor are în plan împrumuturi de pe piaţa internă în valoare de 3,7 miliarde de lei, în luna august, după ce a împrumutat 5,18 miliarde lei în luna iulie şi 4,2 miliarde lei în iunie. Totodată, în luna iulie, Finanţele au împrumutat de pe pieţele externe 3,5 miliarde euro prin două emisiuni de eurobonduri, pe 9 şi 20 de ani. Ministerul Finanţelor a avut două licitaţii eşuate în iulie, ambele în finalul lunii, eşecuri venite pe fondul ofertelor slabe ale băncilor - ce denotă interes scăzut în ciuda lichidităţii bune din sistemul bancar - şi a creşterii dobânzilor.

• (Interviu cu Radu Costin, marketing specialist Fibrex) 

Reporter: Care au fost efectele pandemiei asupra pieţei piscinelor? Este acest segment un pierzător sau un câştigător al crizei de sănătate?

Radu Costin: În cazul nostru este clar un segment câştigător, în ciuda tuturor provocărilor apărute pe fondul pandemiei. Oamenii şi-au (re)descoperit plăcerea de a se bucura împreună cu familia de confortul propriei locuinţe, astfel investiţiile lor orientându-se în această parte, fapt ce a dus la o cerere mare în domeniu pentru amenajarea caselor sau a grădinilor.

Reporter: Ce strategii au abordat jucătorii din domeniu pentru a trece mai uşor prin criză?

Cum de s-a transformat politica dintr-o artă a compromisului bine chibzuit în vederea atingerii Interesului comun într-o artă marţială şi un accelerator al urii? Trăim într-o epocă în care ura se transformă dintr-un mijloc excepţional şi rar folosit de mobilizare a comunităţi politice - în special în condiţii de război - în însăşi logica asocierii politice. În aceste condiţii, politica se degradează şi se metamorfozează în contrariul ei, în antipolitică. În locul agregării intereselor prin intermediul compromisului condus de raţiune rezultatul este dez-unirea şi dez-articularea comunităţii politice. Deşi nu este neapărat un fenomen nou - a mai fost folosit şi de fiecare dată rezultatele sale au fost mereu dezastruoase - mobilizarea politică prin ură faţă de alţii devine, datorită capacitaţii de accelerare a transmiterii informaţiilor, indusă de internet, o armă de distrugere în masă îndreptată nu doar împotriva celorlalţi, a "duşmanilor", ci şi a propriului grup. Chiar dacă unii - precum Marx şi ura sa de clasă - au considerat ura ca un motor al istoriei, ura nu poate construi, ci doar deconstrui şi bloca procesele de dezvoltare.

• BTAM: "Presiunea va creşte pe BNR să reacţioneze la inflaţie în semestrul al doilea, după majorările din Ungaria şi Cehia, mai ales că inflaţia cel mai probabil va depăşi semnificativ estimarea băncii centrale" 

Banca Naţională a României (BNR) nu vrea să îşi asume o creştere a dobânzilor pentru că, în condiţiile actuale, o majorare ar însemna o scădere a creşterii economice, iar banca centrală vrea să dea spaţiu de manevră guvernului, ne-a declarat săptămâna trecută Dragoş Cabat, analist CFA. Potrivit acestuia, BNR este în expectativă în momentul acesta, însă va trebui să intervină la un moment dat.

Preţul maxim al energiei electrice tranzacţionate pentru sâmbătă, pe Piaţa pentru Ziua Următoare (PZU), administrată de OPCOM, a ajuns la 700 lei/MWh, în intervalul orar 00.00-01.00.

Discuţiile bilaterale referitoare la recenta promulgare a Acordului Interguvernamental dintre SUA şi România a fost demarate vineri, odată cu vizita la Centrala Nucleară de la Cernavodă a dr. Kathryn Huff, Secretarul Adjunct Interimar pentru Energie Nucleară din Departamentul pentru Energie al SUA, şi David Muniz, Charge d'Affaires al SUA, conform unui comunicat de presă al Ambasadei SUA la Bucureşti. Această vizită marchează şi cea de-a 10-a aniversare a Parteneriatului Strategic dintre România şi SUA.

Comunicatul citat precizează: "Acesta este dovada unei relaţii de prietenie care nu doar asigură securitatea României într-o regiune importantă din punct de vedere geopolitic, ci şi urmăreşte să facă din România un aliat mai puternic, mai prosper şi independent din punct de vedere energetic, al Statelor Unite şi al statelor membre NATO. Acordul bilateral dintre România şi SUA vizează dezvoltarea capacităţii energiei nucleare a României. În contextul abordării strategice a Administraţiei Biden de a combate schimbările climatice prin generarea de energie curată, acest proiect face parte dintr-un context mai larg, în care ambasada noastră lucrează cu guvernul român pentru a sprijini tranziţia ţării către energie curată".

Cătălin Drulă, ministrul Transporturilor susţine că, în cel mult două luni, se va semna un contract de achizişie pentru 20 de trenuri electrice noi, cu opţiunea de achiziţionare a încă 17 garnituri.

"Este vorba despre 37 de rame electrice moderne cu aproximativ 350 de locuri fiecare. Asta e parte din soluţia de viitor şi nu cârpeala care se desfăşoară de zeci de ani, în care reparăm locomotive de zeci de ani. (...)Trenurile nu se cumpără de pe raft, ele trebuie produse înainte", a spus ministrul Cătălin Drulă, la finalul săptămânii trecute.

Oficialul din fruntea Transporturilor a ţinut să menţioneze că sistemul feroviar a fost subfinanţat cronic în ultimii 30 de ani şi că în acest moment se încearcă scoaterea acestui sistem "din groapa în care a fost aruncat, iar asta nu se face din gesturi şi vorbe, ci din capitalizarea investiţiilor".

Noi relaxări au intrat, de ieri, în vigoare pe întreg cuprinsul ţării, conform hotărârii de guvern adoptată în 28 iulie, deşi valul 4 al pandemiei de Covid-19 îşi face, deocamdată timid, simţită prezenţa. În legătură cu acesta, Alin Stoica, prefectul Capitalei, a declarat că autorităţile se aşteaptă la 1600 cazuri zilnice de infectare cu noua tulpină a Covid-19 la mijlocul lunii septembrie şi a precizat că, spre deosebire de valurile anterioare, medicii sunt mai bine pregătiţi.

Capitala a trecut, începând de ieri, la noul sistem tarifar pentru transportul în comun, care prevede că o călătorie intermodală, timp de 90 de minute, costă 3 lei. Dacă respectiva călătorie include şi metroul, biletul va costa 5 lei şi va fi valabil 120 de minute.

Pieţele din Europa au scăzut vineri, după ce încheiaseră ziua anterioară la un record maxim. Investitorii au fost în continuare atenţi la raportările financiare ale companiilor.

• Euronext Paris

- Titlurile grupului auto francez Renault SA au coborât cu 3,4%, la 32,02 euro. Renault a raportat un profit net de 368 milioane de euro pentru primele şase luni din 2021, comparativ cu pierderile de 7,39 miliarde de euro din primul semestru din 2020.

• Acţiunile Banca Transilvania - pe prima treaptă în topul lichidităţii  

Indicii Bursei de Valori Bucureşti (BVB) au închis neconcludent ultima sesiune bursieră a săptămânii, într-o zi cu deprecieri în pieţele europene.

Indicele BET, al celor mai lichide şaptesprezece acţiuni de la bursa noastră, cu excepţia SIF-urilor, a avut un declin de 0,22%, la 11.848,61 de puncte, în timp ce indicele BET-BK, reperul de performanţă al fondurilor de investiţii în acţiuni, a urcat cu 0,06%, la 2.300,04 puncte.