DRAGOŞ CABAT, ANALIST CFA: "Banca naţională nu vrea să îşi asume o creştere a dobânzilor"

• BTAM: "Presiunea va creşte pe BNR să reacţioneze la inflaţie în semestrul al doilea, după majorările din Ungaria şi Cehia, mai ales că inflaţia cel mai probabil va depăşi semnificativ estimarea băncii centrale"

Banca Naţională a României (BNR) nu vrea să îşi asume o creştere a dobânzilor pentru că, în condiţiile actuale, o majorare ar însemna o scădere a creşterii economice, iar banca centrală vrea să dea spaţiu de manevră guvernului, ne-a declarat săptămâna trecută Dragoş Cabat, analist CFA. Potrivit acestuia, BNR este în expectativă în momentul acesta, însă va trebui să intervină la un moment dat.

Acesta ne-a declarat: "Banca naţională nu vrea să îşi asume ea o creştere a dobânzilor pentru că, în condiţiile actuale, asta ar însemna o scădere a creşterii economice şi BNR vrea să dea spaţiu de manevră în momentul acesta Guvernului şi atunci nu vine cu politici monetare mult mai strânse. Sigur că, în momentul în care inflaţia se va duce peste 5-6%, banca naţională, vrând-nevrând, va trebui să intervină, ca şi celelalte bănci centrale din lume. Cred că BNR, în momentul acesta, este în expectativă, aşteaptă să vadă ce spune Banca Centrală Europeană. Câtă vreme BCE nu mişcă dobânzile în sus, odată, de două ori, mai serios, banca naţională nu ar avea nici ea de ce să se arunce, deşi în Ungaria, Cehia, Polonia, a fost altă abordare".

Ratele de dobândă pe scadenţele foarte scurte din piaţa monetară au început deja să crească în ultimele săptămâni, la fel ca costurile de finanţare ale statului care au tot urcat în ultimele luni pe fondul accelerării inflaţiei şi probabilităţii ridicate de depăşire cu mult a ţintei şi estimării BNR. Analiştii din piaţă vorbesc deja despre o inflaţie anuală de 6-7% în finalul anului.

"Toată lumea zice că da, este o inflaţie dar că este tranzitorie şi se va duce înapoi. Eu nu cred că se va duce înapoi, dar rămâne de văzut pentru că mai avem o ameninţare foarte mare: faptul că toată lumea a aşteptat până acuma să revenim la normal şi (se gândeau că) «vai ce o să crească economiile foarte repede». Ei bine, s-ar putea ca această creştere economică să nu fie chiar atât de accentuată precum părea. Pe de o parte se va tempera un pic inflaţia şi pe de altă parte nu vrei să fii prins, ca bancă centrală, pe un trend de majorare a dobânzilor când economia oricum dă semne că nu creşte atât de repede pe cât te-ai fi aşteptat. Atunci te prinde pe picior greşit şi nu dă bine la o şedinţă să creşti dobânda de politică monetară şi după una-două să o scazi înapoi. Asta înseamnă că n-ai capacitate de planificare. Aşa că mai bine aştepţi şi vezi ce se întâmplă", a mai spus Dragoş Cabat.

La rândul său, economistul Aurelian Dochia ne-a declarat recent că BNR a făcut până acum tot posibilul să nu tulbure apele însă rămâne de văzut când va fi obligată să ia măsuri pentru a combate inflaţia.

"Este o întrebare dacă banca centrală va mai putea să reziste multă vreme acestei evoluţii a inflaţiei (care este estimată la ajungă la peste 7% la finalul anului). Până acum a făcut tot posibilul să nu tulbure apele, să nu răstoarne barca, pentru că evident că o creştere a dobânzii de către banca centrală va duce la schimbarea preţului activelor de pe piaţă şi cel mai rău este că guvernul va trebui să se împrumute la dobânzi mult mai ridicate. Nefiind singura bancă centrală care se află în dilema asta, rămâne de văzut când va fi obligată BNR să ia măsuri, dar este clar că încearcă să întârzie cât mai mult pentru că evident că există şi un cost politic dacă se întâmplă chestia asta şi nimeni nu vrea să-şi asume costurile", a spus Dochia.

Analiştii BT Asset Management arată la rândul său în raportul lor săptămânal că băncile centrale "devin mai puţin prietenoase", făcând referire la majorarea dobânzii de referinţă de 30 de puncte de bază de săptămâna trecută operată de banca centrală din Ungaria , care a dus dobânda la 1,2% în condiţiile unei inflaţii estimate de 4,1% la final de 2021. Ungaria a mai majorat odată dobânda-cheie în iunie. Inclusiv banca centrală din Cehia a majorat dobânzile cu 25 de puncte de bază la 0,5% pe fondul unei inflaţii estimate de 2,7% la final de 2021.

"În ambele ţări sunt semne că nu s-a încheiat ciclul de creştere al dobânzilor. Va creşte presiunea pe BNR să reacţioneze şi ea în semestrul al doilea, mai ales că inflaţia cel mai probabil va depăşi semnificativ estimarea băncii centrale - 4,1% versus inflaţie cumulată de 3,4% în semestrul întâi. Randamentele la obligatiuni suverane - mai ales în lei dar şi în euro - au urcat în ultima lună", arată analiştii BTAM.

• BTAM: "Fed-ului pare să-i fie teamă de impactul posibil al unui început de normalizare a politicii monetare, dar amânarea nu face decât ca nota finală de plată să fie mai mare"

Totodată, aceştia se referă şi la deciziile de politică monetară ale Fed-ului de săptămâna trecută, care a menţinut neschimbată rata dobânzii de politică monetară şi coordonatele programului de relaxarea cantitativă. Preşedintele Fed, Jerome Powell, a reiterat miercuri că banca centrală din SUA va menţine şi pe viitor ratele de dobândă la nivelurile actuale, acesta afirmând că Fed-ul "nici nu se gândeşte să crească dobânzile". Powell a mai spus că banca centrală va continua programul de cumpărare de obligaţiuni până când piaţa muncii va da semne convingătoare de revenire după şocul pandemic.

"Fed nu dă semne că s-ar grăbi să reducă achiziţiile de active - în prezent 80 de miliarde de dolari în titluri suverane şi 40 de miliarde de dolari obligaţiuni legate de credite imobiliare, pe lună. Piaţa vede acum posibilă începerea discuţiilor legate de acest subiect de-abia în trimestrul al patrulea şi implementare efectivă în trimestrul întâi din 2022. Este greu de motivat de ce ar mai avea nevoie de suport piaţa imobiliară în condiţiile în care preţul median la locuinţe e la un maxim istoric, 363.000 de dolari (+23% anual). Legat de inflatie (+5,4% anual, iunie) accentul e pus pe caracterul ei temporar şi sunt ignorate contagiunile între preţurile diferitelor bunuri - de exemplu preţul în creştere la maşini vechi va creşte probabil preţurile la maşini noi", notează analiştii BT Asset Management.

Potrivit acestora, "senzaţia este că Fed-ului îi este teamă de impactul posibil al unui început de normalizare a politicii monetare", "iar amânarea nu face decât ca nota finală de plată să fie mai mare". Amintim că în pieţele financiare din Statele Unite o bulă financiară de lichiditate s-a format şi a tot crescut pe fondul sumelor pompate de banca centrală prin programele de relaxare cantitativă şi prin dobânzile la minime istorice (0,00-0,25%).

"Ca o concluzie, senzaţia este că FED-ului îi e teamă de impactul posibil (chiar şi) al unui început de normalizare a politicii monetare. Acest lucru e de înţeles ţinând cont de distorsiunile acumulate în ultimii 10 ani, dar amânarea nu face decât ca nota finală de plată să fie mai mare. Încurajarea de către FED a comportamentului imprudent al investitorilor a dus rata reală la un nou minim istoric - minus 1,16% la 10 ani. Înseamnă acceptarea distrugerii capitalului cu aprox 11%, în termeni reali", arată analiştii.