ÎN LUNA MAI Ministerul Finanţelor a împrumutat 11,9 miliarde lei

• În luna iunie, Ministerul Finanţelor plănuieşte să împrumute de pe piaţa internă 4,45 miliarde lei • Per total, împrumuturile contractate până în prezent de guvern, în acest an, se ridică la peste 66 miliarde de lei.

Ministerul Finanţelor, condus de ministrul PSD Adrian Câciu, a împrumutat în luna mai, de pe piaţa internă şi externă, 11,9 miliarde de lei. Circa 3,8 miliarde de lei au fost atraşi de pe piaţa internă, în timp ce diferenţa de 8,1 miliarde de lei până la 11,9 miliarde de lei reprezintă suma atrasă prin două emisiuni de obligaţiuni, denominate în dolari, realizate pe piaţa externă. Nici dobânzile, care sunt în continuare la niveluri record pentru ultimul deceniu, nici trecerea datoriei naţionale peste pragul de 50% din PIB în acest an nu au stăvilit până acum apetitul guvernului de a se îndatora în detrimentul reducerii cheltuielilor bugetare. În luna ianuarie din acest an, guvernul a înregistrat un record efectuând împrumuturi de 38,5 miliarde de lei, cu împrumuturi de 2.900 de euro/secundă.

În ultimii ani, pe fondul hiperumflării deficitului bugetar, Ministerul Finanţelor a programat trei emisiuni de obligaţiuni pe pieţele externe în fiecare an, din care una în primul trimestru şi una în ultimul. Cea din ultimul trimestru din 2021 nu a mai avut loc din cauza crizei politice prelungite - care s-a încheiat cu scoaterea de la guvernare a USR şi recrutarea PSD de către preşedintele Klaus Iohannis şi PNL. Finanţele nu au renunţat totuşi la ea, ci au făcut-o în debutul anului curent. Acum, în luna mai, guvernul a mai realizat două emisiuni, în dolari, pentru că guvernul a rămas în urmă cu calendarul de împrumuturi de pe piaţa internă şi implicit cu asigurarea necesarului de finanţare.

De notat o diferenţă majoră în comunicarea publică a Ministerului Finanţelor: dacă, anterior, orice împrumut de pe pieţele externe era însoţit de un comunicat cu o declaraţie a ministrului de Finanţe şi detaliile împrumutului, care era marketat ca un succes şi în care se menţiona mereu "încrederea investitorilor", de la preluarea mandatului de ministru de către Adrian Câciu aceste împrumuturi nu mai sunt anunţate oficial în niciun fel. Asta în condiţiile în care PSD şi susţinătorii din spaţiul public ai Partidului Social Democrat au acuzat guvernele anterioare de supra-îndatorarea României, aceasta fiind tema majoră de campanie a PSD când a fost în opoziţie.

Ziarul BURSA a scris în mai multe ocazii cum îndatorarea generaţiilor viitoare se face în mare parte pentru plata salariilor din sectorul public şi a pensiilor (90% pondere ca cheltuieli în veniturile bugetare) şi că orice creşteri de venituri se plătesc din împrumuturi atât timp cât nu se schimbă regimul fiscal, nu se majorează veniturile bugetare structurale (nu venituri suplimentare temporare generate de inflaţie) sau se reduce risipa bugetară şi elimină evaziunea. Folosind un termen de comparaţie îndrăgit, în trecut, de susţinătorii PSD, Ministerul Finanţelor, sub conducerea lui Adrian Câciu, s-a împrumutat în luna mai cu aproape 900 de euro/secundă.

Pentru piaţa internă, planul iniţial al Ministerului de Finanţe prevedea împrumuturi de 2,73 miliarde de lei în luna mai, plan redus substanţial faţă de lunile precedente în condiţiile în care cererea de titluri de stat a fost extrem de slabă în primele patru luni din acest an şi în special până la conferinţa din 12 mai a guvernatorului BNR Mugur Isărescu. Guvernul a împrumutat însă, pe fondul îmbunătăţirii cererii, a sentimentului global din pieţele financiare şi cel mai probabil a lichidităţii din sistemul bancar, în luna mai, 3,8 miliarde de lei, la dobânzi record, un exemplu fiind costul mediu de finanţare de 8,12% pentru un împrumut pe 7 ani de 881,2 milioane de lei (scadenţa în iulie 2029) pentru care prospectul prevedea atragerea a doar 300 de milioane de lei.

În ceea ce priveşte emisiunile externe de luna trecută, Ministerul Finanţelor a ieşit pe pieţele externe în data de joi, 19 mai, pentru a treia oară în acest an. Guvernul a emis astfel obligaţiuni în dolari americani cu maturitatea 25 noiembrie 2027 şi 25 mai 2034. La primele a atras 1 miliard de dolari, iar prin cele din urmă 750 de milioane de dolari, la randamente de 5,30%, respectiv 6,02%.

De menţionat că Ministerul Finanţelor mai are scadenţe mari - sume ce trebuie plătite către investitori prin refinanţare - în august (circa 11 miliarde de lei) şi în ultimele două luni din an (cumulat aproximativ 19 miliarde de lei), scadenţe care trebuiesc refinanţate.

Per total, în 2022, guvernul preconiza înainte de majorarea actuală a dobânzilor un necesar de finanţare de 145,4 miliarde de lei. Din această sumă, 77 miliarde de lei reprezintă deficitul bugetar (5,8%) estimat (lipsa de venituri din buget acoperită din împrumuturi), iar sumele pentru refinanţarea datoriei sunt în creştere puternică în 2022 şi ajung la un estimat de 68,4 miliarde de lei - acestea vor fi cel mai probabil revizuite în creştere la proxima rectificare bugetară.

• Pentru luna iunie, Ministerul Finanţelor are în plan atragerea a 4,45 miliarde lei

Pentru luna iunie, Ministerul Finanţelor are în plan atragerea de pe piaţa internă a 4,45 miliarde de lei, Finanţele anticipând menţinerea la cote semnificative a cererii după revenirea din a doua jumătate a lunii mai. În luna aprilie, Ministerul Finanţelor a împrumutat 5,3 miliarde de lei de pe piaţa internă, de la bănci şi populaţie, împrumuturile de la bănci în lei fiind extrem de slabe raportat la plan, de doar 2 miliarde de lei.

Per total, împrumuturile contractate până în prezent de guvern, în acest an, se ridică la peste 66 miliarde de lei.

Amintim că anul 2021 s-a încheiat per total cu împrumuturi de 104 miliarde de lei, sub necesarul brut de finanţare de aproape 137 miliarde de lei, dar asta în condiţiile în care, în finalul lui 2020, s-a realizat o prefinanţare destul de mare şi având în vedere că deficitul la final de an a fost sub ţintă. Amintim că România a agreat cu partenerii europeni şi agenţiile de rating, sub procedura de deficit excesiv, revenirea deficitului bugetar sub pragul de 3% din PIB la finalul lui 2024.

Creşterea îndatorării şi a dobânzilor, la deficitul imens pe care îl are România, grevează bugetul cu cheltuieli mari cu dobânzile în cazul în care nu se revizuieşte structura generală a cheltuielilor sau sistemul fiscal. Ziarul BURSA a scris în multiple rânduri în ultimele 16 luni despre tendinţa de creştere a dobânzilor şi despre grevarea bugetului cu cheltuieli mai mari cu dobânzile, care sunt estimate în acest an să depăşească 20 de miliarde de lei, cea mai mare sumă din istoria României.

De notat că volumul indicativ al împrumuturilor externe programate în 2022 este de aproximativ 14 miliarde euro, repartizat astfel: euroobligaţiuni circa 10 miliarde euro, sume din cadrul Facilităţii de Redresare şi Rezilienţă 3,7 miliarde euro, împrumuturi atrase de la instituţii financiare internaţionale aproximativ 0,4 miliarde euro.