ÎN OPINIA FAŢĂ DE NOUA FORMĂ A BUGETULUI Consiliul Fiscal estimează un deficit de 3,5%, la finalul anului

Deficitul bugetar este posibil să atingă nivelul de 3,5% din PIB, la finalul acestui an, apreciază Consiliul Fis­cal în opinia formulată asupra noii forme a Legii bugetului de stat.

Ionuţ Dumitru, pre­şedintele Consiliului, apreciază: "Majorarea ţintei de deficit bugetar pentru anul 2019 şi subdimensionarea aparentă a cheltuielilor de asistenţă socială şi a celor aferente contribuţiei către bugetul UE implică un deficit situat în imediata vecinătate a nivelului de referinţă de 3% din PIB chiar şi ig­norând problemele legate de supradimensionarea veniturilor bugetare identificată în contextul opiniei Consiliului fiscal din 5 februarie 2019 (4,5 miliarde de lei, în condiţiile în care taxa pe activele bancare ar fi menţinută în forma curentă). Luând în calcul şi această supradimensionare, apreciem că este probabil ca deficitul bugetar la finele anului curent să ajungă la un nivel de circa 3,5% din PIB în con­diţiile menţinerii unor politici ne­schimbate".

În replică, Liviu Drag­nea, liderul social-democraţilor, a spus, ieri, că priveşte aceste semnale cu "maturitate şi responsabilitate".

Preşedintele PSD a adăugat: "Consiliul Fis­cal a spus mereu că se vor întâmpla lucruri care nu s-au întâmplat. Realitatea a dovedit că ceea ce am pus noi în programul de guvernare şi în proiectele de buget s-a adeverit".

În ceea ce priveşte nivelul bugetului consolidat aferent anului 2019, Consiliul Fiscal remarcă diferenţe semnificative între forma trimisă pentru formularea opiniei iniţiale, în 31 ianuarie 2019, şi cea aprobată de Guvern şi trimisă în Parlament. Potrivit opiniei Consiliului, veniturile şi cheltuielile totale sunt mai mari cu 1,165 miliarde de lei, cu diferenţe semnificative în dimensionarea unor agregate de cheltuieli: "Astfel, pe venituri, majorarea este localizată exclusiv la nivelul intrărilor estimate din fonduri UE nerambursabile, iar acestea par să se regăsească împreună cu cofinanţarea aferentă la nivelul cheltuielilor de capital. (...) Majorări semnificative apar la nivelul cheltuielilor cu bunurile şi serviciile (+1,5 miliarde lei) şi alte cheltuieli (+0,5 miliarde lei). În compensare, apar reduceri de proporţii la nivelul cheltuielilor de asistenţă socială (-2,2 miliarde lei) şi alte transferuri (-0,7 miliarde lei). Ambele reduceri de cheltuieli apar drept extrem de problematice şi apreciem astfel că ab initio există presiuni suplimentare la adresa deficitului bugetului consolidat în raport cu cele deja identificate în opinia Consiliului fiscal din 5 februarie 2019".

Dată fiind execuţia bugetară la zi, Consiliul Fiscal evaluează dimensiunea sub-bugetării probabile la circa 3,5 miliarde lei, după cum urmează:

- Cheltuielile aferente proiectelor cu finanţare europeană se regăsesc la nivelul capitolelor «Proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile postaderare 2014-2020» şi «Cheltuieli de capital». Cheltuielile suplimentare având drept sursă majorarea veniturilor de la UE şi cofinanţarea aferentă au fost determinate comparând intrările corespunzătoare categoriei «Proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile postaderare 2014-2020» înainte de consolidări.

- În cazul cheltuielilor de asistenţă socială, sunt operate revizuiri descendente ale cheltuielilor estimate la nivelul bugetului de stat (-0,9 miliarde lei) şi bugetului asigurărilor sociale de stat (-1,2 miliarde lei), opinează Ionuţ Dumitru. Acesta arată: "Dată fiind execuţia bugetară aferentă lunii ianuarie 2019, precum şi majorarea de la 1.100 la 1.265 lei a valorii punctului de pensie de la 1 septembrie 2019, apreciem că suma bugetată în varianta aprobată de guvern a bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS) apare drept inferioară necesarului probabil de plată pentru anul 2019 cu circa 2 miliarde de lei, o sumă mai mare decât reducerea de 1,2 miliarde de lei operată la nivelul BASS. În plus, Consiliul fiscal nu a identificat elemente de natură să justifice reducerea cheltuielilor de asistenţă socială aferente bugetului de stat comparativ cu varianta iniţială a construcţiei bugetare.

Ulterior dezbaterilor parlamentare, varianta de buget consolidat pe anul 2019 aprobată de Guvern a consemnat o suplimentare a cheltuielilor totale şi a deficitului cu 2,13 miliarde lei, având drept sursă principală majorarea cu 2,03 miliarde de lei a cheltuielilor de asistenţă socială generată de adoptarea amendamentului cu privire la dublarea alocaţiei pentru copii, căreia i se adaugă o majorare a cheltuielilor cu bunuri şi servicii (+0,47 miliarde lei) şi a cheltuielilor de capital (0,28 miliarde lei), compensate parţial de reducerea estimării cu privire la anvelopa salarială din sectorul public cu 0,42 miliarde de lei. Impactul anualizat al majorării alocaţiilor pentru copii (2,56 miliarde lei) se regăseşte şi la nivelul proiecţiilor bugetare pe termen mediu (2020 şi 2021), ţintele de deficit asumate fiind majorate cu suma respectivă în raport cu varianta notificată Consiliului Fiscal în data de 31 ianuarie.

Consiliul fiscal remarcă faptul că, pentru prima dată de la instalarea sa, ţinta de deficit bugetar este majorată ulterior depunerii proiectului de buget în Parlament, în directă contradicţie cu prevederile art. 15 al Legii finanţelor publice.

Revizuirea ascendentă a ţintelor de deficit în intervalul 2019-2021 implică lipsa asumării oricărei ajustări structurale în primii doi ani acoperiţi de Strategia fiscal-bugetară şi o reducere minoră (de 0,25 pp. de PIB) a deficitului structural în 2021, dată fiind traiectoria de creştere economică efectivă şi potenţială a Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză. Deviaţia faţă de obiectivul pe termen mediu urmează să se situeze la un nivel ridicat la finele perioadei acoperite de SFB 2019-2021 (1,8 pp. de PIB), în pofida faptului că de la apariţia acesteia vor fi trecut şase ani. Indiferent de obiecţiile ce ar putea fi formulate faţă de optimismul proiecţiilor macroeconomice şi cu privire la deficitul bugetar, evoluţia de mai sus denotă o completă lipsă de angajament atât faţă de regulile instituite de legea responsabilităţii fiscal-bugetare, cât şi de tratatele europene".

- Consiliul fiscal îşi menţine observaţiile formulate în contextul opiniei din 5 februarie cu privire la caracterul excesiv de optimist al ipotezelor macroeconomice ce stau în spatele construcţiei bugetare în 2019 şi pe termen mediu, la dimensiunile exagerate ale proiecţiilor veniturilor bugetare şi la aparenta subdimensionare a unor agregate de cheltuieli bugetare de natură obligatorie pe termen mediu (asistenţă socială şi cheltuieli de personal). Ionuţ Dumitru apreciază: "Revizuirile ascendente operate la nivelul cheltuielilor cu bunurile şi serviciile (+2 miliarde de lei raportat la construcţia bugetară iniţială) ne determină să ne ridicăm rezervele formulate în opinia iniţială cu privire la dimensiunea acestui agregat bugetar, când Consiliul Fiscal aprecia drept dificilă înscrierea în anvelopa proiectată. Cu toate acestea, date fiind modificările survenite comparativ cu varianta de buget consolidat notificată iniţial, Consiliul Fiscal formulează rezerve suplimentare şi de mai mari dimensiuni (în sensul identificării unei subevaluări a acestora) la adresa estimărilor aferente anului 2019 privind cheltuielile de asis­tenţă socială şi contribuţia către bugetul UE".

În ceea ce priveşte evoluţiile pe termen mediu, Consiliul Fiscal îşi menţine aserţiunea cu privire la faptul că balanţa riscurilor este înclinată covârşitor în direcţia înregistrării unor deficite mai ridicate decât cele preconizate de Strategia Fiscal-Bugetară 2019-2021, situate semnificativ deasupra nivelului de referinţă de 3% din PIB aferent braţului corectiv al Pactului de Stabilitate şi Creştere. Mai mult, comparativ cu evaluarea iniţială, Consiliul apreciază că probabilitatea unei asemenea evoluţii este în creştere semnificativă, date fiind coordonatele fiscal-bugetare curente ale anului 2019 şi revizuirile ascendente operate la nivelul ţintelor de deficit bugetar pentru perioada 2020-2021.

În contextul în care preşedintele ţării Klaus Iohannis a retrimis Legea bugetului de stat în Parlament, Liviu Dragnea a menţionat, ieri, că bugetul a fost elaborat "foarte bine" şi că nu poate să fie modificat din cauza "mofturilor unui om care, întâmplător, este preşedintele României".

Amintim că sesizarea de neconstituţionalitate constituită de Iohannis asupra Legii bugetului a fost respinsă de Curtea Constituţională a României.