ÎN PRIMELE NOUĂ LUNI ALE ANULUI Hidroelectrica - venituri şi profit în creştere

Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie din ţara noastră, a obţinut în primele nouă luni ale anului un profit net de 3,53 miliarde de lei, cu 37% peste cel din perioada ianuarie-septembrie 2021, în condiţiile în care veniturile s-au ridicat la 6,88 miliarde de lei, în creştere cu 47% faţă de cele din primele trei trimestre ale anului trecut, conform raportului publicat ieri de Fondul Proprietatea la Bursa de Valori Bucureşti (BVB).

Totalul energiei electrice vândute s-a ridicat la 10,6 TWh, cu 24% sub vânzările din primele nouă luni ale anului trecut, în timp ce energia electrică vândută din producţie proprie a scăzut cu 26,3%, de la 13,6 TWh în perioada ianuarie-septembrie 2021 la 10 TWh în primele trei trimestre ale acestui an.

În schimb, vânzările mai scăzute au fost compensate de preţul mediu care a urcat cu 93%, de la 305,4 lei/MWh la 590,5 lei/MWh.

"Conform conducerii, pe parcursul perioadei de nouă luni încheiate la 30 septembrie 2022, Hidroelectrica a plătit un impozit pe venitul suplimentar de 412,9 milioane lei şi a înregistrat un cost cu apa uzinată de 340,2 milioane lei, în scădere cu 23,2% faţă de perioada similară din 2021, ca urmare a volumului mai mic de energie electrică produsă. La sfârşitul lunii septembrie 2022 lichidităţile companiei erau de 3,38 miliarde lei", se arată în raportul FP publicat la BVB.

Potrivit documentului, la finele lunii septembrie, valoarea datoriei totale purtătoare de dobânzi a Hidroelectrica a fost de 508,4 milioane de lei, comparativ cu 613,5 milioane de lei la sfârşitul lunii septembrie 2021. "În cursul perioadei, fluxurile de numerar operaţionale au fost de 3.423,5 milioane lei comparativ cu 3.040,8 milioane lei în perioada similară din 2021. Investiţiile companiei pentru primele nouă luni din 2022 au fost de 129,2 milioane lei, comparativ cu 695,2 milioane în perioada similară din 2021 (din care 635,2 milioane lei aferente achiziţiei parcului eolian Crucea)", se mai menţionează în raport.

Fondul Proprietatea deţine 20% din Hidroelectrica, pachet pe care-l evaluează la 2,46 miliarde de euro, după cum reiese din ultimul raport lunar al fondului. Deţinerea FP în producătorul de energie reprezintă 78,3% din activul FP.

Ieri, acţionarii Fondului au aprobat vânzarea unei părţi sau a întregului pachet de acţiuni deţinut de societate la Hidroelectrica prin ofertă publică secundară, urmată de listarea acţiunilor doar la Bursa de Valori Bucureşti. "Sumele de bani rezultate în urma vânzării parţiale sau integrale a pachetului de acţiuni în cadrul respectivei oferte publice secundare vor fi distribuite acţionarilor societăţii sub forma unui dividend special în termen de trei luni de la încasarea sumei respective", conform documentelor FP.

Punctul fusese pus pe ordinea de zi la solicitarea Ministerului Finanţelor, ce deţine 5,8% din Fondul Proprietatea. Franklin Templeton, administratorul FP, dorea ca listarea să se facă la BVB şi la o bursă străină, dar opţiunea nu a primit suficiente voturi din partea acţionarilor.

În luna martie a acestui an, acţionarii Hidroelectrica, adică Ministerul Energiei ce deţine 80% din companie şi Fondul Proprietatea, aprobaseră listarea companiei printr-o ofertă publică în cadrul căreia FP să vândă acţiuni Hidro. La finele lunii aprilie, Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a redus la o zecime proporţia de acţiuni pe care o companie o poate lista pe o bursă străină prin Certificate Globale de Depozit (GDR-uri), mişcare criticată aspru de reprezentanţii FP.

Guvernul României şi-a asumat, prin PNRR, finalizarea listării a cel puţin 15% din acţiunile Hidroelectrica până la 30 iunie 2023. Doar că Legea 173/2020 a suspendat pentru doi ani, până în această vară, pregătirile IPO-urilor, deoarece interzicea orice modalitate de privatizare - fie prin vânzarea acţiunilor statului, fie prin creşterea capitalului - care ar conduce la o reducere a deţinerii statului într-o companie.