Incomingul - prioritate în Strategia Naţională pentru Turism

Incomingul ar urma să crească considerabil, la 4,6 milioane turişti străini în anul 2035, potrivit documentului "Strategia naţională a României pentru dezvoltarea turismului 2023-2035", lansat ieri în consultare publică de Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului (MEAT).

Strategia propune o creştere graduală a numărului de turişti străini în România astfel: 2,8 milioane în anul 2025; 3,6 milioane turişti străini în 2030; 4,6 milioane, în 2035, faţă de 2,64 milioane turişti străini în anul de referinţă 2019. De asemenea, documentul lansat de MEAT prevede majorarea încasărilor din turismul internaţional la 1,59 miliarde euro în 2025, la 2,27 miliarde euro în 2030 şi la 2,99 miliarde euro, în 2035, comparativ cu 1,45 miliarde euro în 2019.

Pentru a realiza respectiva strategie, MEAT a evaluat întregul sector turistic din ţara noastră în două etape: prima a avut loc în anul 2018, iar în anul 2022 a fost actualizată evaluarea iniţială.

"În privinţa dimensiunii internaţionale a cererii turistice, numărul de turişti străini a crescut cu 20% în perioada 2015-2019. În aceeaşi perioadă încasările din turismul internaţional au avut o evoluţie ceva mai temperată (+14,6% în anul 2019, comparativ cu anul 2015). Din păcate, evoluţia pozitivă de până în 2019 a fost întreruptă brusc, industria turistică fiind lovită puternic de de Pandemia Covid-19. Dacă în anul 2019 cheltuielile turiştilor străini se ridicau la aproape 1,5 miliarde euro, în anul 2020 a scăzut la mai puţin de 250 milioane euro, iar în anul 2021 au ajuns la aproximativ 400 milioane euro, cu 72,5% mai puţin decât în anul 2019. Suma medie cheltuită de un turist străin a scăzut cu 4,6% în perioada 2015-2019 şi cu 11,5% în 2021 comparativ cu anul 2019", se arată în Strategia propusă de MEAT.

De aceea, funcţionarii ministerului au prevăzut în documentul citat şi o majorare a cheltuielilor medii per turist la 650 de euro în anul 2035, de la 541 euro în 2019.

Potrivit datelor inserate în strategia propusă, numărul locurilor de muncă din industria ospitalităţii ar urma să ajungă la 328.571 în 2035, comparativ cu 187.057 în anul 2019.

MEAT grupează activităţile turistice disponibile în România pe mai multe tipuri: natură şi aventură; sporturi de iarnă şi schi; cultură şi istorie; sănătate şi wellness; mare şi soare; city-break-uri; MICE (Meetings, Incentives, Conferencing, Exhibitions) - turismul de întâlniri, stimulente, conferinţe, expoziţii; gastronomie.

Potrivit documentului lansat în dezbatere publică de MEAT, industria ospitalităţii din ţara noastră se confruntă cu două mari provocări:

- turiştii care vizitează în prezent România nu cheltuie suficient la nivelul destinaţiei;

- nu sunt atraşi suficienţi turişti care au posibilitatea şi dispoziţia de a cheltui mai mult la nivelul destinaţiei (turişti cu bugete mari pentru cheltuieli în destinaţie).

De aceea, strategia vizează o dezvoltare planificată a turismului românesc, prin adoptarea unui plan de acţiune care să preîntâmpine provocările sectoriale şi să le soluţioneze eficient.

Strategia Naţională a României pentru Dezvoltarea Turismului urmăreşte consolidarea României ca destinaţie turistică bine cunoscută, de talie mondială, pe tot parcursul anului, precum şi ca destinaţie care îndeplineşte standardele UE în ceea ce priveşte furnizarea de produse şi servicii, promovarea tradiţiilor, locurilor, patrimoniului natural şi cultural şi creşterea vizibilităţii şi reputaţiei ţării noastre pe pieţele internaţionale de turism de prim rang.

Din punctul de vedere al competitivităţii (Indicele Competitivităţii în Turism, ediţia 2019, elaborat de Forumul Economic Mondial - FEM), România se află pe locul 56 din 140 de ţări, Bulgaria se află pe locul 49, Republica Cehă pe locul 37, Ungaria pe locul 41, Polonia pe locul 47, iar Serbia pe locul 95. Deşi întruneşte un punctaj mediu la cei mai mulţi indicatori, România s-a situat pe o poziţii scăzute în ceea ce priveşte prioritizarea de către guvern a industriei turismului şi călătoriilor (locul 120), eficienţa marketingului şi branding-ului pentru atragerea turiştilor (locul 103), cheltuielile guvernamentale pentru dezvoltarea acestei industrii (locul 111), calitatea infrastructurii turistice (locul 119), calitatea infrastructurii rutiere (locul 113) sau sustenabilitatea dezvoltării industriei turismului (113).

Tot ieri, MEAT a lansat în consultare publică proiectul de Hotărâre a Guvernului pentru aprobarea planului de acţiune al "Strategiei naţionale de dezvoltare a ecoturismului", precum şi pentru modificarea şi completarea criteriilor şi indicatorilor care stau la baza sistemului de certificare a destinaţiilor ecoturistice. Strategia respectivă urmăreşte, printre alte obiective, creşterea parteneriatelor în ecoturism la toate nivelurile, stabilirea criteriilor naţionale şi internaţionale pentru destinaţiile ecoturistice, consolidarea capacităţii administrative pentru implementarea politicilor ecoturistice, dezvoltarea infrastructurii ecoturistice în destinaţii, protejarea arhitecturii tradiţionale, limitarea urbanizării în zonele ecoturistice, creşterea conştientizării asupra valorilor naturale şi culturale, îmbunătăţirea pregătirii personalului din ecoturism, dezvoltarea ofertei ecoturistice locale şi îmbunătăţirea cadrului legal pentru întreprinzătorii locali.

Proiectul de act normativ îşi propune optimizarea sistemului de certificare a destinaţiilor ecoturistice, sistem ce reprezintă şi un ghid pentru dezvoltarea destinaţiilor pe principii durabile, în scopul obţinerii unor progrese semnificative în îmbunătăţirea indicatorilor de mediu. În România, sistemul a fost realizat în urmă cu aproximativ 10 ani, având la bază Criteriile Globale pentru Turism Durabil (GSTC) şi Standardul European de Ecoturism (EETLS).

Documentul supus consultării publice precizează că în ţara noastră există 30 de arii naturale protejate majore de interes naţional, şi anume: Rezervaţia Biosferei Delta Dunării (576.421,1 hectare), 13 parcuri naţionale (cu o suprafaţă totală de 317.419,2 hectare) şi 16 parcuri naturale (cu o suprafaţă totală de 770.026,5 hectare). La acestea se adaugă 916 rezervaţii ştiinţifice, monumente ale naturii şi rezervaţii naturale. O mare parte a acestor arii naturale protejate sunt incluse în parcurile naţionale, parcurile naturale şi Rezervaţia Biosferei Delta Dunării. În aceste condiţii, se estimează că ariile naturale protejate din România (cu excepţia siturilor Natura 2000) acoperă peste 7% din suprafaţa terestră a ţării.

O bună parte din teritoriul naţional este acoperită de reţeaua comunitară de arii protejate Natura 2000, existând 171 Arii de Protecţie Specială Avifaunistică şi 435 Situri de Importanţă Comunitară, arii protejate care, cumulat, acoperă aproximativ 23% din totalul suprafeţei naţionale.

Din păcate, infrastructura din aceste zone, precum şi cea destinată accesibilităţii în ariile protejate - infrastructura de transport - lasă mult de dorit, neconstituind o prioritate pentru autorităţi în ultimii nouă ani, conform documentului citat.