Încrederea în economia României s-a îmbunătăţit, în iulie

Încrederea în economia României a crescut uşor în luna iulie după deteriorarea din iunie, potrivit indicatorilor de încredere (ESI) calculaţi de Comisia Europeană, publicaţi ieri. Climatul de afaceri din ţara noastră s-a îmbunătăţit cu un ritm lunar de 0,9 puncte al ESI, care a atins valoarea de 103,5 puncte după ce în iunie a scăzut pentru prima dată după şase luni de creştere la 102,6 puncte.

Valoarea ESI din luna iulie este astfel a doua cea mai ridicată din februarie 2020, evoluţie ce indică un ritm încă solid de expansiune - dar în încetinire comparativ cu lunile de primăvară - a activităţii economice în debutul celui de-al treilea trimestru din acest an. Indicatorii ESI au o relaţie relevantă de corelaţie cu nivelul activităţii economice. Conform celor mai recente estimări ale Fondului Monetar Internaţional (FMI), economia României ar putea creşte cu un ritm de 6% în 2021.

Pe de altă parte, serviciile au continuat să fie singurul sector care au arătat o îmbunătăţire majoră la nivel de percepţie asupra climatului de afaceri, indicatorul serviciilor urcând cu un ritm lunar de 2,4 puncte la 10,4 puncte după un plus de 2,1 puncte în luna iunie, evoluţie venită pe fondul deschiderii economiei şi a perioadei de vacanţe.

În industrie, încrederea a scăzut cu 0,7 puncte la -0,1 puncte, cel mai scăzut nivel din luna aprilie, în comerţul cu amănuntul scăderea a fost de 1,6 puncte la 9,6 puncte, iar în construcţii s-a înregistrat de asemenea a treia lună consecutivă de scădere a ESI, cel mai probabil pe fondul evoluţiei crescătoare a preţurilor la materiale, de 0,9 puncte, la -11,1 puncte.

De menţionat, de asemenea, că indicatorii INS privind tendinţele în evoluţia activităţii economice, publicaţi miercuri, arată că managerii din industria prelucrătoare, din construcţii, comerţul cu amănuntul (consumul, retail trade) şi servicii anticipează o majorare a activităţii economice - şi implicit a producţiei - pe orizontul următoarelor două luni, majorare ce este estimată a fi acompaniată de o creştere generală a preţurilor şi o stagnare a efectivului de salariaţi, excepţie făcând serviciile unde se preconizează angajări mai multe dar moderate până la finalul lui septembrie.

Creşterea încrederii din economia locală în luna iulie a fost uşor sub creşterea încrederii din zona Euro, unde indicatorul corespunzător a urcat cu un ritm lunar în încetinire de 1,1 puncte, până la 119,0 puncte, un maxim istoric (datele statistice pornesc din 1985). Ritmul în încetinire semnalează că indicatorul se apropie de un vârf, potrivit raportului Comisiei Europene.

Totodată, climatul din piaţa forţei de muncă din România a continuat să se deterioreze în luna iulie în condiţiile în care indicatorul EEI privind aşteptările de angajare (Employment Expectations Index - la care răspund tot managerii companiilor) din România a scăzut pentru a treia lună consecutiv la 105,6 puncte, de la 107,2 puncte în iunie, 111,4 în luna mai şi 113,2 puncte în aprilie. Cel mai probabil pe piaţa muncii va continua să se manifeste după această stagnare a cererii de pe perioada verii şi aceeaşi problemă de dinainte de pandemie, unde există o anumită cerere continuă din partea companiilor, dar oferta, din cauza scăderii populaţiei, migraţiei şi aşa mai departe este din ce în ce mai mică, situaţie care duce la acea tensionare a pieţei muncii despre care se vorbeşte în general.

Potrivit unui raport de cercetare al BCR, activitatea economică a accelerat pe parcursul lunii iulie, după o încetinire temporară la începutul acestei luni. Potrivit analiştilor BCR, activitatea economică din prima jumătate a lunii iulie s-a situat la 88% din media unei luni normale pre-criză Covid faţă de 103% în iunie.

"O creştere temporară a căutărilor «ajutor şomaj» pe Google la începutul lui iulie, care a stat în mare parte la baza deteriorării indicelui (BCR cu frecvenţă zilnică), a fost urmată de o îmbunătăţire. Consumul de electricitate din România şi Germania a crescut recent. Mobilitatea către locurile de muncă a scăzut în iulie faţă de iunie după începerea concediilor, dar o creştere a mobilităţii către centrele comerciale sugerează optimismul consumatorilor", arătau recent analiştii BCR.

De menţionat că dinamica creditului acordat de către sistemul bancar sectorului privat şi-a accelerat creşterea în iunie la +11,8% an/an de la 6,5% an/an în luna mai. Motorul principal de creştere a fost creditul acordat companiilor care a înregistrat o creştere de 16,0% an/an în iunie faţă de +5,9% an/an în mai. De asemenea, segmentul retail a înregistrat o creştere de +7,8% an/an în iunie faţă de 7,1% an/an în mai, motorul principal fiind reprezentat de creditele ipotecare cu o creştere în iunie de +11,3% an/an faţă de mai la 10,5% an/an, în timp ce creditele de consum au înregistrat un avans de 3,1% an/an în iunie de la 2,4% în mai. În ceea ce priveşte structura pe valute, creditele acordate în lei au reprezentat 71,4% din total stoc credite în iunie, în creştere cu 0,7 puncte procentuale faţă de luna anterioară.