Barometrul KfW-Ifo din luna septembrie 2024 arată o nouă înrăutăţire a climatului economic din Germania, pe fondul celei de-a cincea scăderi consecutive a indicilor încrederii, atât la nivelul companiilor mari cât şi al IMM-urilor.
Indicele climatului de afaceri pentru IMM-uri a înregistrat o scădere de 0,6 puncte, până la -19,4 puncte, cel mai redus nivel din februarie 2024, după o scădere de 1,2 puncte în luna precedentă. Pentru companiile mari s-a înregistrat un declin de 4,3 puncte, după o scădere de 3,6 puncte în luna anterioară, până la -29,8 puncte (vezi graficul 1).
Nivelul indicelui este interpretat prin raportarea la valoarea zero, care reprezintă "media pe termen lung neutră din punct de vedere economic", o medie determinată pentru perioada care începe în ianuarie 2005.
Tendinţa negativă s-a accentuat puternic pentru încrederea la nivelul companiilor mari, despre care raportul KfW-Ifo scrie că este în picaj. Indicele climatului de afaceri a scăzut cu 4,3 puncte, până la -29,8 puncte, cel mai redus nivel din luna mai 2020, în condiţiile unei scăderi cu 5,1 puncte a indicelui situaţiei curente, până la -36,8 puncte, cel mai redus nivel din ultimii 4 ani, şi a unei scăderi de 3,5 puncte a indicelui aşteptărilor, până la -23,6 puncte.
Raportul KfW subliniază scăderea deosebit de bruscă în rândul întreprinderilor mari din industria prelucrătoare (vezi graficul 2), în condiţiile în care "situaţia actuală se degradează rapid, iar aşteptările privind afacerile şi exporturile se deteriorează de asemenea".
Indicele încrederii la nivelul companiilor mari din industria prelucrătoare a scăzut cu 5,4 puncte faţă de luna precedentă, până la -27,4 puncte, în condiţiile în care indicele condiţiilor curente a scăzut cu 6,6 puncte, până la -40,5 puncte, un nivel care s-a mai înregistrat doar în faza acută a pandemiei şi în perioada crizei financiare globale, iar indicele aşteptărilor a scăzut cu 4 puncte, până la -15,3 puncte.
Spre deosebire de IMM-uri, climatul din întreprinderile mari s-a deteriorat în septembrie în toate sectoarele, inclusiv în industria construcţiilor. Indicele agregat a scăzut cu 4 puncte, până la -7,1 puncte, pe fondul unei scăderi de 6,1 puncte a indicelui situaţiei curente, până la -1,1 puncte, şi a unei scăderi de 2,1 puncte a indicelui aşteptărilor, până la -13,7 puncte.
Semnalul de alarmă din acest segment al sectorului construcţiilor este cu atât mai relevant cu cât "întreprinderile mari din sectorul construcţiilor sunt mai puţin axate pe construcţiile rezidenţiale şi mai mult pe ingineria civilă, iar climatul din acest sector a fost de ceva timp ceva mai bun decât cel din întreprinderile mici şi mijlocii".
O scădere de 4,5 puncte s-a înregistrat şi pentru indicele climatului economic al firmelor mari din comerţul retail, până la -26,2 puncte, în timp ce declinul pentru companiile mari din servicii a fost de 1,5 puncte, până la -27,4 puncte, în condiţiile unei scăderi de 9 puncte a indicelui condiţiilor curente, până la -32,2 puncte.
Pentru IMM-uri, barometrul încrederii a scăzut cu 0,6 puncte faţă de luna precedentă, până la -19,4 puncte, ca urmare a scăderii indicelui situaţiei curente cu 2,5 puncte, până la -20,1 puncte. Indicele aşteptărilor a crescut cu 1,1 puncte, până la -18,9 puncte.
Din punct de vedere sectorial, scăderi ale indicelui climatului economic s-au înregistrat pentru industria prelucrătoare, comerţul cu ridicata şi servicii.
Indicele agregat pentru IMM-urile din industria prelucrătoare a scăzut cu 0,1 puncte, până la -23,9 puncte, pe fondul unei scăderi de 2 puncte a indicelui situaţiei curente, până la -32,7 puncte.
Cea mai mare creştere a indicelui agregat s-a înregistrat pentru IMM-urile din sectorul construcţiilor, de 2 puncte, până la -20,2 puncte, pe fondul unei creşteri de 3,3 puncte a indicelui aşteptărilor, până la -21,2 puncte.
"Noul ciclu de reducere a ratei dobânzii al BCE este probabil principalul motiv pentru această evoluţie", se arată în raport.
Pe de altă parte, climatul de afaceri a scăzut cel mai mult în sectorul comerţului cu ridicata, cu 2,3 puncte, până la -31,5 puncte, în condiţiile unei scăderi de 3,9 puncte a indicelui situaţiei curente, până la -37,1 puncte.
Concluzia barometrului KfW-Ifo arată că "sentimentul oamenilor de afaceri devine din ce în ce mai sumbru, atât în sectorul IMM-urilor, dar în special în rândul întreprinderilor mari".
Raportul mai accentuează faptul că "industria prelucrătoare, în special, se confruntă cu provocări structurale majore ca urmare a transformării ecologice şi digitale".
Temperarea declinului la nivelul încrederii din sectorul serviciilor îi determină pe analiştii de la KfW şi Ifo să afirme că "întreprinderile din sectorul serviciilor se descurcă mai bine", dar pe fondul unei scăderi a cererii, în ciuda creşterii veniturilor reale.
Ultimul raport KfW-Ifo a fost publicat după actualizarea prognozelor pentru economia Germaniei. Reuters a scris recent că în prognoza economică de toamnă a celor mai importante institute economice din Germania, creşterea economică din acest an a fost revizuită în scădere până la o contracţie de 0,1%. Prognoza comună mai arată o creştere a PIB-ului de 0,8% în 2025, în scădere de la prognoza anterioară de 1,4%, şi o creştere de 1,3% în 2026.
"Pe lângă recesiunea economică, economia germană este, de asemenea, afectată de schimbările structurale", a declarat Geraldine Dany-Knedlik, şefa departamentului de prognoză şi politică economică din cadrul institutului DIW Berlin, care mai avertizează că decarbonizarea, digitalizarea şi schimbările demografice, alături de concurenţa mai puternică din partea Chinei, au declanşat procese de ajustare structurală care diminuează perspectivele de creştere pe termen lung ale economiei germane.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 07.10.2024, 08:31)
Adaptarea industriei germane la trecerea de la energia ieftină obținută din Rusia și în centralele nucleare la energia scumpă obținută din Orientul mijlociu, Norvegia și SUA. Adaptarea s-a făcut prin dezindustrializare. Dezindustrializarea Germaniei conduce la o nouă dezindustrializare și a României, căci Germania este principalul importator al acestor produse din România. Cade Germania, cădem și noi. Ne așteaptă vremuri grele.
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 07.10.2024, 08:53)
istoria se repeta
2. Cistigatorul
(mesaj trimis de esop în data de 07.10.2024, 12:40)
Cei care inteleg economia capitalista si modul ei de functionare inteleg si ce inseamna asanarea unei economii ce nu poate creste la nesfirsit .Germania nu face altceva decit sa elimine, cu costurile aferante (este singura economie care poate face asta ) , iluzia creeata artificial ce ingroapa acum multe alte economii printre care si cea chineza .China incearca sa isi cupleze industria inca profitabila spre a salva industria devenita o povara .Nu vor reusi .Momentul in care Occidentul nu va mai cumpara produsele manufacturiere ale Chinei sau cele ce tin de industria de mica intensitate ce este asociata familiilor de chinezi totul se va prabusi in jur .Sute de milioane de chinezi nu isi vor mai putea vinde produsul muncii .Occidentul are soputii alternative si nevoi la care poate renunta ceea ce nici Rusia si nici China nu au .Daca India intra in joc atunci putem pune cruce industriei manufacturiere a Chinei .Desigur gindirea capitalista nu este la indemina comunistilor care nu pot conduce o tara decit dictatorial .