Indicii bursieri americani ating noi maxime după anunţul Fed privind reducerea achiziţiilor de active

Banca centrală a Statelor Unite, Federal Reserve (Fed), a confirmat aşteptările pieţei după semnalul din octombrie şi a decis la şedinţa de miercuri reducerea injecţiilor lunare de lichiditate, începând de luna aceasta, cu spectrul încheierii achiziţiilor de active în luna iunie. Pieţele au reacţionat în mare parte pozitiv, excepţia fiind pieţele de mărfuri - unde a părut să se includă în preţuri posibilele majorări de dobândă din 2022 - care au recuperat însă parţial, ieri, scăderile de miercuri.

Fed-ul a fost chiar surprinzător de "dovish" în abordarea sa de reducere a injecţiilor de lichiditate - mai ales în comparaţie cu "taper"-urile din trecut -, lăsând uşa deschisă unei încetiniri de ritm dacă economia nu va performa în următoarele luni. Luna noiembrie va aduce astfel o primă reducere de 15 miliarde de dolari, ceea ce va duce achiziţiile lunare ale Fed la 105 miliarde de dolari. Desigur, această flexibilitate înseamnă că există şi posibilitatea accelerării "taper"-ului dacă inflaţia nu va da semne de încetinire, ceea ce ar atrage majorări de dobândă din a doua jumătate a anului următor.

Banca centrală americană a schimbat un pic termenii folosiţi pentru a face trimitere la natura tranzitorie a inflaţiei pe fondul trezirii din visul frumos în care s-a aflat până acum şi a spus că inflaţia ridică "se datorează unor factori aşteptaţi să fie tranzitorii", ideea fiind că penuria de semiconductori şi de alte produse intermediare, precum şi problemele din zona transporturilor maritime, se vor rezolva începând cu finalul acestui an şi până la jumătatea anului următor.

Jerome Powell, preşedintele Fed, a admis în conferinţa de presă de după şedinţa Consiliului de politică monetară (FOMC) că puseul inflaţionist actual este mai persistent şi mai cuprinzător decât se prognoza anterior. Powell a spus totuşi, în ciuda evidentelor estimări greşite din trecut, că scenariul de bază al Fed prevede o coborâre a inflaţiei în cel de-al doilea trimestru din 2022 (T2 2022). Powell a afirmat de asemenea că dacă inflaţia nu va începe să coboare în linie cu prognoza Fed-ul poate să accelereze "taper"-ul sau să îl încetinească în cazul în care economia dă semne de încetinire puternică.

"Tranzitoriu este un cuvânt pentru care oamenii au definiţii diferite. Am făcut un pas în spate în comunicatul de presă de la tranzitoriu pentru a semnala incertitudinea (cu care ne confruntăm pe frontal inflaţionist)", a spus Powell, care a adăugat că cererea internă de bunuri şi servicii continuă să fie foarte puternică.

Michael McKee, economist şi jurnalist la Bloomberg, a explicat că riscul principal la care se descoperă Fed-ul este rămânerea în urma inflaţiei ("behind the curve") şi a pieţelor, ceea ce ar însemna ca Fed-ul să fie forţat în trimestrul al treilea şi al patrulea din 2022 să crească dobânzile foarte rapid dacă inflaţia nu coboară ci dă semne de accelerare. Un astfel de scneariu ar risca producerea unei recesiuni de către Fed.

Alţi comentatori au arătat la rândul lor că Fed-ul pare mai degrabă să temporizeze întărirea politicii în ideea în care nu se doreşte la nivelul băncii centrale o sperietură în pieţe (unde inclusiv bancherii centrali de la Fed au investiţii personale considerabile, printre ei şi preşedintele Fed). Powell a spus de altfel foarte clar că "riscurile la adresa inflaţiei sunt ca ea să surprindă în sus" (eng. "the risks of inflation are skewed to the upside"), dar în acelaşi timp a respins ideea că Fed-ul ar putea să majoreze dobânzile în perioada următoare ca răspuns la inflaţie spunând că "nu este momentul să majorăm dobânzile". Dobânda de politică monetară a Fed este situată în intervalul 0,00-0,25% din 2020.

• Bilanţul Fed va continua să crească la 9 trilioane de dolari în ciuda reducerii ritmului de achiziţie de active

Michael Darda, economist-şef la MKM Partners, arată că bilanţul Fed va continua astfel să crească - în tandem cu o creştere economică foarte puternică - pe parcursul următoarelor 8 luni şi va atinge noi maxime până în luna iunie, unde ar trebui să se oprească la nivelul de 9 trilioane de dolari.

Darda notează totuşi că "ultima dată când am văzut presiuni similare ca cele din prezent pe salarii şi pe costurile cu forţa de muncă Fed-ul se afla la sfârşitul unui ciclu de întărire a politicii monetare, nu doar la început".

Legat de acest subiect, preşedintele Fed Jerome Powell a spus marţi că nu există planuri cu privire la bilanţ în acest moment, respectiv dacă el va fi menţinut sau dacă se va începe un proces de vânzare a deţinerilor Fed, proces numit "quantitative tightening" (QT), opusul relaxării cantitative (QE).

"Ideea Fed-ului de a confrunta inflaţia mare este de a-şi duce bilanţul la 9 trilioane de dolari de la circa 8,5 trilioane în prezent şi până la vară, când «taper-ul» va fi gata, să aibă dobânzile tot la zero", a scris, ieri, pe Twitter, Peter Boockvar, chief investment officer la Bleakley Advisory Group.

De notat, de asemenea, cu privire la dinamica inflaţiei, că analiştii anticipează o nouă accelerare a inflaţiei pe finalul acestui an după o accelerare care a avut loc în luna octombrie.

"Noi majorări bizare de preţuri vor fi consemnate în indicele preţurilor de consum. Poate că Fed-ul a redus încrederea în naraţiunea inflaţiei «tranzitorii», dar eu cred cu tărie, în continuare, că se va dovedi că au greşit - deja se confirmă", scrie tot pe Twitter Andreas Steno Larsen, strategul-şef de la Nordea Bank pe dobânzi şi forex, care are ataşat la postare un grafic care arată o creştere lunară majoră în luna octombrie a indicatorului Manheim pentru preţul maşinilor second-hand. Preţul maşinilor second-hand din SUA au avut o contribuţie majoră la tendinţa inflaţiei în prima parte a anului 2021, când producţia de autovehicule din SUA nu a ţinut pasul cu cererea din cauza penuriei de semiconductori.

Economistul Robert Fry pune la rândul său o întrebare cheie: "va coborî inflaţia la pragul considerat sustenabil de 2% fără o recesiune"? "Eu nu cred. Aş caracteriza creşterea recentă a inflaţiei drept tranzitorie în mod ultim, dar foarte persistentă", răspunde tot Robert Fry.

• Scenariu în SUA: S&P să atingă 5.000 de puncte până la finalul anului

Pieţele bursiere au reacţionat puternic pozitiv la anunţul Fed, care era deja inclus în preţuri. Toţi cei trei indici principali de la Wall Street au marcat noi recorduri în şedinţa de tranzacţionare de miercuri, după atingerea altor noi maxime istorice în şedinţele precedente şi după un raliu masiv de peste 7% pentru referinţa S&P 500 din minimele corecţiei din lunile septembrie-octombrie.

Corecţia din luna septembrie a pieţelor, continuată în prima jumătate a lunii octombrie, a părut să se fi încheiat încă din a treia săptămână din octombrie pe fondul intrării masive la cumpărare pe scădere a investitorilor şi a îmbunătăţirii sezonalităţii pieţei americane care continuă să semnaleze continuarea raliului cel puţin până la finalul anului. De notat că trimestrul patru este cel mai bun pentru S&P 500 din punct de vedere istoric (vezi grafic evoluţia S&P din 2021 şi sezonalitatea istorică).

Intrarea la cumpărăre a investitorilor de retail este evidentă în raliul parabolic al Tesla şi al altor acţiuni precum cele ale AMC sau AVIS Budget Group (CAR) - care au ajuns să fie cele mai mari deţineri din ETF-ul iShares Russell 2000 Value ETF - care au marcat fenomene de tipul "gamma squeeze", unde activitatea de tranzacţionare este puternic influenţată de volumul tranzacţionat pe opţiuni.

De altfel, volumul pe opţiuni din pieţele americane în luna octombrie au fost de 1.4x comparativ cu rulajul efectiv cu acţiuni din bursele din SUA (vezi grafic volum opţiuni SUA), un maxim istoric, ceea ce arată că tranzacţiile cu opţiuni în care dealerii trebuie să-şi hedge-uiască tranzacţiile clienţilor au ajuns să aibă o influenţă mai mare asupra cotaţiilor decât tranzacţiile efective cu acţiuni.

Ultimele zile au adus de altfel voci care vorbesc despre atingerea pragului de 5.000 de puncte de către S&P 5000 până la Crăciun în condiţiile în care, din minimele lunii octombrie, adică în doar trei săptămâni, S&P a crescut cu 7% şi a parcurs practic jumătate din distanţa până la 5.000 de puncte. De notat că anunţul Fed şi raliul de miercuri al indicilor americani a dus la un nou episode o comprimare a volatilităţii, indicele VIX scăzând sub 15 puncte şi pregătind atingerea de noi minime post-pandemie, ceea ce sprijină cotaţiile bursiere pe termen scurt.

Cem Karsan, fost market-maker şi fondator al fondului Kai Volatility Advisors specializat în opţiuni, se aşteaptă la o continuare a tendinţei ascendente la nivelul pieţelor cel puţin până în debutul lui 2022 în condiţiile sezonalităţii pozitive asociate trimestrului patru, a continuării injecţiilor de lichiditate de către Fed şi a aprobării de către SUA a unui nou program de stimulare fiscală, iar apoi la un "blow-off top" în primele şase luni din 2022 asemănător perioadei 1999 - 2000. Blow-off top este o evoluţie ascendentă subită şi violentă a preţului şi volumului (vizibilă pe un grafic) unui activ financiar, evoluţie urmată de un declin abrupt al preţului pe un volum de asemenea ridicat.

• Pieţele anticipează o primă majorare de dobândă din partea Fed în a doua jumătate a lui 2022

Pietele americane preconizează în prezent că Fed-ul va opera primele majorări de dobândă cu 6 luni mai devreme decât anticipau anterior. Probabilităţile pentru prima creştere a dobânzii-cheie stau în felul următor: 51% estimează hike în iunie 2022, 63% hike în iulie 2022, 79% hike în septembrie 2022, 84% în noiembrie 2022 şi probabilitatea unei prime majorări în decembrie 2022 este de 92%. Pentru a doua majorare de dobândă din partea Fed, probabilităţile sunt următoarele: 40% în septembrie 2022, 50% în noiembrie 2022 şi 66% în decembrie 2022.

Notă: Taper = termen folosit în SUA pentru a face referire la reducerea achiziţiilor de active de către Federal Reserve (ex. eng. slow taper = taper lent).