Industria cimentului este pregatită să livreze materiale de construcţii locale pentru o infrastructură rutieră durabilă şi rezilientă la schimbările climatice

Verile tot mai lungi, cu temperaturi din ce în ce mai mari, afectează şi infrastructura de transport, impunând pe termen scurt o creştere a ritmului lucrărilor de întreţinere şi reparaţii, cu tot ce înseamnă asta pentru trafic, transport, economie. Pe termen lung, probabil trebuie regândit modul în care construim infrastructura rutieră, de la materiale, la modul de punere în operă, conform unui comunicat transmis redacţiei.

Îmbrăcăminţile din beton fac parte din structurile rutiere rigide, reprezentând o soluţie cu avantaje tehnico‑economice şi de mediu. Îmbrăcămintea de beton de ciment suportă acţiuni externe de uzură precum traficul greu şi rezistă la acţiunea mediului înconjurător şi a agenţilor de dezgheţare, potrivit comunicatului.

Utilizarea structurilor rutiere cu beton de ciment rutier prezintă o serie de beneficii:

materiale de construcţii fabricate în România

rezilienţă în faţa schimbărilor climatice (rezistenţa la temperaturi ridicate şi fenomene extreme)

durata de viaţă crescută

soluţii mai accesibile din punct de vedere al costurilor iniţiale

costuri de întreţinere reduse

siguranţă şi economie de combusitibil în trafic, implicit reducerea emisiilor de CO2 din transport

Din punct de vedere al costurilor, având în vedere că aproximativ 90% din bitum este importat, utilizarea betonului de ciment rutier ar însemna mai mulţi kilometri de infrastructură rutieră, mai multe autostrăzi, care s-ar traduce într-o viteză mai mare de transport pe drumurile din România, mai puţine frânări, şi astfel un consum mai mic de carburant la suta de kilometri.

Pe termen lung, şi costurile de întreţinere sunt mai reduse, cu condiţia ca tehnologia şi punerea în operă să fie făcute corect.

Vestul Europei şi SUA, lideri în construcţia de infrastructură din beton rutier

Astfel de soluţii se folosesc de mai mulţi ani în construcţia de drumuri în ţări din Centrul şi Vestul Europei, precum Germania, Austria, Ungaria, Cehia etc. În 2023, Polonia avea un total de 1.100 de km de autostrăzi şi drumuri expres construite din beton, reprezentând 22% din totalul drumurilor de acest tip la nivel naţional, iar pentru infrastructura locală se construiesc aproximativ 150 de km anual. Belgia avea, anul trecut, cel mai mare număr de km de drumuri locale construite din beton (peste 20.000 de km), urmată de Turcia şi Germania cu peste 9.000 de km, respectiv 4.000 de km.

Betonul de ciment rutier, 100% reciclabil, este soluţia potrivită pentru drumuri durabile, oferind o rezistenţă mai mare la schimbările climatice, dar şi contribuind la reducerea emisiilor de CO2 din transportul rutier.•

Viitorul construcţiei infrastructurii rutiere în România

România are în plan un program masiv de îmbunătăţire a infrastructurii de transport, inclusiv construirea a 1.700 km de autostradă. Pentru 2021-2027 a fost stabilit un buget de 17 mld. de euro, inclusiv din fonduri de la Uniunea Europeană*, se menţionează în comunicat.

Drumurile sunt un factor cheie pentru dezvoltarea economică şi îmbunătăţirea calităţii vieţii atât în oraşe, cât şi în zonele rurale. Construcţia acestora implică provocarea de a asigura performanţe optime în materie de siguranţă rutieră, intensitatea traficului şi durabilitate, eficientizând consumul de resurse, costurile construcţiei şi interacţiunea cu vehiculul. Drumurile din beton oferă soluţii la aceste provocări, contribuind la o reţea de transport mai durabilă şi mai rezistentă la schimbările climatice.

Ambele soluţii - asfalt şi beton de ciment - îşi găsesc aplicabilitatea pentru noile trasee de autostrăzi, drumuri expres, şosele de centură etc. Alegerea soluţiei potrivite trebuie să ţină cont de o multitudine de factori, de la durabilitate, la costuri etc, având mereu în centru benficiarul final. Şi nu în ultimul rând, un factor important ar putea fi şi disponibilitatea materialelor locale, cu avantaj net pentru economia României. Important este să utlizăm cele două soluţii în mod echilibrat, mai ales că "betonul de ciment" a trecut testul durabilităţii în condiţiile de mediu şi trafic din România.