Îngrijorată de aprecierea leului, BNR a "ciuntit" dobânda

• Banca Naţională a "tăiat" 0,75 puncte procentuale din dobânda de politică monetară

• Mişcarea BNR pare să aibă rezultatul aşteptat: leul s-a depreciat vineri, cursul urcând până spre 3,4 lei

Reducerea dobânzii de politică monetară confirmă faptul că Banca Centrală nu vede cu ochi buni aprecierea mondei naţionale şi se teme de o depreciere corectivă ulterioară. Decizia de vineri a Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a României de a diminua dobânda de politică monetară cu 0,75 puncte procentuale până la nivelul de 8% a surprins piaţa care anticipa o micşorare de cel mult o jumătate de punct procentual sau chiar menţinerea dobânzii la nivelul de 8,75%.

Specialiştii sunt de părere că o scădere a dobânzii de politică monetară cu mai mult de jumătate de punct procentual (aşa cum a operat Banca Naţională) poate însemna o depreciere prelungită a monedei naţionale, în timp ce reducerea cu jumătate de punct ar fi "tăiat elanul" de apreciere a monedei naţionale.

De altfel, încă de la debutul anului Banca Naţională a dat un semnal pieţei în legătură cu aprecierea nesustenabilă a leului, atunci când a început să sterilizeze parţial excesul de lichiditate de pe piaţa monetară interbancară.

Decizia Băncii Naţionale, pare, cel puţin deocamdată, că ar avea rezultatul aşteptat. Vineri seara, după închiderea şedinţei de tranzacţionare de la Bucureşti (când euro era cotat la 3,3780 lei la cumpărare şi la 3,3830 lei la vânzare) leul a continuat să fie tranzacţionat la Londra. Jucătorii au vândut leii pentru euro atât înainte de publicarea deciziei BNR cât şi după, astfel că la 19:00, ora noastră, cursul indica 3,3895 lei - 3,3900 lei pentru un euro.

BNR a mai decis "exercitarea prin intermediul operaţiunilor de piaţă a unui control al lichidităţii adecvat condiţiilor de pe pieţele financiare". Banca Centrală a schimbat formularea de la "continuarea exercitării unui control ferm al lichidităţii de pe piaţa monetară prin intermediul operaţiunilor de piaţă" folosită la şedinţa din 10 noiembrie 2006, când anunţa de fapt sterilizarea totală a excesului de lei de pe piaţa monetară. Nici "controlul lichidităţii în vederea asigurării condiţiilor monetare compatibile cu atingerea obiectivelor de dezinflaţie pe termen mediu" anunţat pe 28 decembrie 2006, care a însemnat sterilizarea parţială (de până la o cincime din oferta băncilor) a lichidităţilor nu mai este valabil pentru ce va face BNR în continuare. Oare să însemne "controlul lichidităţii adecvat condiţiilor de pe pieţele financiare" că BNR le va lăsa băncilor toţii lei pe care îi au în surplus dacă leul va continua să se aprecieze sau nu se va deprecia până la un nivel pe care BNR îl consideră sustenabil?

Banca Naţională nu a mai intervenit direct pe piaţa valutară interbancară din septembrie 2005, după cum declara guvernatorul Mugur Isărescu. Adică BNR nici nu a cumpărat, nici nu a vândut valută pe piaţa valutară pentru a influenţa cursul într-un sens sau altul. Totuşi, BNR practică o politică de "flotare controlată a cursului".

Consiliul BNR a decis şi menţinerea nivelului actual al ratelor rezervelor minime obligatorii, adică 20% la pasivele în lei şi 40% la cele în valută.

Tot vineri, BNR a aprobat şi "Raportul trimestrial asupra inflaţiei", document ce va fi prezentat în data de 15 februarie 2007, când va fi anunţat şi calendarul pe următoarele 12 luni al întâlnirilor CA al BNR dedicate politicii monetare.

Nivelurile de dobândă de pe piaţa monetară se situează constant sub rata dobânzii de politică monetară de până în prezent, ceea ce impune adoptarea de măsuri pentru întărirea rolului de semnal al acesteia din urmă, anunţă BNR.

În aceste condiţii, CA al BNR a decis ajustarea condiţiilor monetare de ansamblu în concordanţă cu noul context prin reducerea ratei dobânzii de politică monetară de la 8,75% pe an la 8,0%, exercitarea prin intermediul operaţiunilor de piaţă a unui control al lichidităţii adecvat condiţiilor de pe pieţele financiare şi menţinerea nivelului actual al ratelor rezervelor minime obligatorii. Această recalibrare a nivelurilor instrumentelor politicii monetare este consecventă cu atingerea în mod sustenabil a ţintelor de inflaţie pe termen mediu şi cu necesitatea asigurării stabilităţii financiare.

Deşi scenariul de bază al actualei proiecţii relevă o relativă ameliorare a perspectivelor inflaţiei pe termen mediu, BNR trebuie să menţină prudenţa politicii monetare din cauza riscurilor legate de o creştere a veniturilor insuficient susţinută de sporuri de productivitate, precum şi o posibilă relaxare a politicii fiscale, informează comunicatul de presă al Băncii Naţionale.

Datele statistice atestă continuarea procesului de dezinflaţie şi atingerea obiectivului propus pentru anul 2006 - rata anuală a inflaţiei coborând la nivelul de 4,87% în luna decembrie, plasându-se sub ţinta de 5%.

Realizarea acestei performanţe s-a datorat politicilor monetare şi fiscale restrictive, coroborate cu deflaţia preţurilor volatile ale produselor alimentare, temperarea dinamicii preţurilor administrate şi aprecierea leului faţă de euro, a explicat BNR într-un comunicat de presă.

Cele mai recente evoluţii ale indicatorilor macroeconomici relevă menţinerea ratei înalte a creşterii economice şi a productivităţii pe fondul expansiunii investiţiilor şi consumului, factori care au contribuit pe de altă parte la majorarea deficitului de cont curent.

În acelaşi timp, creşterea marjei reale a ratei dobânzii de politică monetară şi aprecierea mai rapidă decât cea anticipată a leului, inclusiv ca efect al amplificării intrărilor de capital, ca urmare a unei percepţii favorabile a investitorilor internaţionali asupra pieţelor emergente, precum şi în contextul dobândirii de către România a calităţii de membru al Uniunii Europene, au determinat accentuarea restrictivităţii condiţiilor monetare de ansamblu.

Situaţia din ultimele luni de pe pieţele monetară şi valutară relevă niveluri ale lichidităţilor şi ale ratelor dobânzilor care au indus o întărire rapidă a monedei naţionale, aceasta contribuind semnificativ la temperarea creşterii preţurilor agregate.