Întârziere de trei luni la depunerea cererii nr. 3 de plată din PNRR

Cererea de plată numărul 3 pentru fondurile europene alocate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă va fi transmisă Comisiei Europene până la finalul lunii septembrie, cu trei luni întârziere, declară reprezentanţii Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene într-un răspuns formulat în urma solicitării depusă de Fundaţia pentru Apărarea Cetăţenilor Împotriva Statului.

Întârzierea respectivă este cauzată de faptul că, din cele 79 de jaloane incluse în cererea de plată numărul 3, 16 jaloane nu au fost realizate, dintre care 4 ar fi trebuit finalizate încă din septembrie 2022. Printre cele mai importante nerealizări se află şi îmbunătăţirile care trebuiau aduse infrastructurii educaţionale, prin echiparea sălilor de clasă, a laboratoarelor şi a atelierelor şcolare. Alte 12 jaloane, care aveau termen de implementare 31 decembrie 2022, nu au fost nici până acum realizate. Acestea includ aspecte de guvernanţă corporativă, eficienţă energetică, reforma pensiilor speciale şi calitatea serviciilor medicale.

Prin cererea de plată numărul 3, ţara noastră ar urma să primească 3,14 miliarde euro (2,04 miliarde euro - grant şi 1,095 miliarde euro - împrumut). Mai mult, înainte de trimiterea ei, Guvernul ar trebui să transmită Comisiei Europene documentul final privind proiectele pe care doreşte să le finanţeze prin Mecanismul RePowerEU, alocarea acordată ţării noastre fiind de 1,4 miliarde de euro pentru creşterea gradului de independenţă energetică. Din păcate, deşi acest document ar fi trebui finalizat până la începutul lunii mai, nici până acum forma finală nu a fost transmisă instituţiei europene. Reprezentanţii FACIAS afirmă că MIPE nu ştie când va fi trimis planul final de investiţii către Bruxelles, plan negociat cu oficialii Comisiei.

În ceea ce priveşte utilizarea fondurilor PNRR, autorităţile centrale au cheltuit până în prezent numai 828 milioane euro din cele peste 6,3 miliarde euro primite de la Comisia Europeană, adică 15% din fondurile disponibile, restul banilor aflându-se la Banca Naţională a României.

Menţionăm că cererea nr. 2 de plată din PNRR a fost aprobată de Comisia Europeană la finalul lunii iunie, dar cu un minus de finanţare de 53 milioane euro din cauza neîndeplinirii a două ţinte în domeniul energetic, din care una se referea la încheierea contractelor de finanţare pentru realizarea capacităţilor de producţie de hidrogen verde. Cei 53 milioane euro pot fi accesaţi, dacă în următoarele şase luni autorităţile de la Bucureşti vor îndeplini cele două ţinte conform cu ceea ce şi-a asumat Guvernul în PNRR.