Interconectivitatea - scopul proiectelor de infrastructură derulate de I3M

Dezvoltarea şi finanţarea proiectelor de interconectivitate energetică, digitală şi de transport, precum şi asigurarea securităţii cibernetice, crearea Fondului pentru Inovare şi atragerea altor investitori în proiectele derulte în regiune, au constituit temele principale dezbătute de participanţii la cea de-a cincea ediţie a Forumului de Afaceri a Iniţiativei celor 3 Mări (I3M), eveniment care a avut loc, ieri, la Bucureşti, după Summitul I3M ce s-a desfăşurat miercuri, 6 septembrie.

În deschiderea Forumului de Afaceri I3M, preşedintele Klaus Iohannis le-a transmis participanţilor că platforma are drept scop reducerea decalajelor între Estul şi Vestul Uniunii Europene şi o mai mare coeziune, prosperitate şi rezilienţă în Europa Centrală şi de Est.

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat: "Una dintre lecţiile războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei este că interdependenţa economică poate fi instrumentalizată periculos împotriva noastră. De aceea, dezvoltarea interconectărilor strategice este esenţială pentru securitatea economică şi consolidarea rezilienţei spaţiului Iniţiativei celor Trei Mări. În circumstanţele actuale, consolidarea conectivităţii civile, dar şi militare între nordul şi sudul regiunii este un obiectiv politic regional major. O mobilitate sporită şi o conectivitate mai bună consolidează postura aliată de descurajare şi apărare pe Flancul Estic. În contextul războiului împotriva Ucrainei, datorită poziţiei strategice a Portului Constanţa şi a porturilor de pe Dunăre, România s-a transformat în cel mai mare hub european de cereale. Constanţa este un reper şi pentru un proiect emblematic de infrastructură al Iniţiativei - calea ferată numită Rail2Sea, care va lega Constanţa de Gdansk. Via Carpathia este un alt proiect strategic regional de infrastructură, care trebuie să continue a fi susţinut - o nouă legătură de autostradă între nordul şi sudul Europei, care leagă portul lituanian Klaipeda, de la Marea Baltică, de portul grecesc Salonic, integrând astfel sistemele de transport ale statelor Iniţiativei. Şi sectorul energiei nucleare civile ar putea reprezenta o direcţie de interes strategic pentru Iniţiativă. Prin proiecte precum construirea reactoarelor 3 şi 4 ale Centralei de la Cernavodă şi dezvoltarea primei centrale de reactoare modulare mici din Europa şi a doua din lume, România poate deveni un furnizor important de securitate energetică în plan regional şi pentru întreaga Uniune Europeană".

Şeful statului a precizat că, în acest an, la Summitul I3M şi la Forumul de Afaceri a fost acordată o atenţie deosebită securităţii cibernetice.

"Am convingerea că, în actualul context geopolitic, creşterea gradului de securitate şi rezilienţă cibernetică, precum şi dezvoltarea şi interconectarea infrastructurii şi a reţelelor şi serviciilor digitale au devenit urgenţe care nu mai pot fi amânate şi care trebuie abordate integrat la nivelul întregii regiuni", a mai spus Klaus Iohannis, care a arătat că, pe lângă fondurile înfiinţate de I3M, este nevoie de atragerea investitorilor, pentru ca proiectele gândite să fie implementate rapid şi eficient.

La rândul său, premierul Marcel Ciolacu a spus că Iniţiativa celor Trei Mări "a devenit un scut pentru apărarea viitorului cetăţenilor noştri, pentru apărarea economiilor noastre şi, mai ales, pentru apărarea securităţii noastre".

"Trebuie să acţionăm rapid şi hotărât pentru a investi în infrastructura noastră colectivă. Acest lucru ne va consolida regiunea şi va contribui la diminuarea decalajelor şi în contextul multiplelor provocări pe care le traversăm. Trebuie să interconectăm regiunea pe zona de infrastructură, economic, apărare comună şi digital şi să maximizăm astfel potenţialul regional. Puterea economică este esenţială pentru securitatea noastră şi pentru construirea unei mai mari rezilienţe regionale. În acest sens, vreau să evidenţiez că Dunărea şi Marea Neagră pot fi piloni centrali în dezvoltarea regiunii noastre. Vă invit să continuăm implementarea proiectelor în curs, considerăm prioritare proiectele de infrastructură rutieră şi feroviară - Via Carpathia şi Rail2Sea, şi să identificăm noi proiecte de anvergură, menite să dezvolte regiunea. (...) Proiectul comun regional de viitor este să ne asigurăm că, în această zonă a Europei, suntem capabili să ne purtăm singuri de grijă, să ne dezvoltăm împreună în Uniunea Europeană, să ne consolidăm rolul în NATO, să trecem peste diferenţe şi să asigurăm pacea şi stabilitatea regiunii", a afirmat Marcel Ciolacu.

Şeful Guvernului a mai arătat că statele participante la I3M reprezintă o piaţă de peste 120 milioane de persoane, că regiunea are un potenţial de investiţii în infrastructură, energie şi digitalizare de peste 1.000 miliarde euro şi că este nevoie de investiţii în domeniile prioritare ale Iniţiativei: conectivitate regională în asigurarea transportului rapid de bunuri şi servicii; energie regenerabilă, în acord cu standardele de protecţie a mediului; utilizarea tehnologiilor inteligente; creşterea securităţii cibernetice.

• I3M - 13% din Produsul Intern Brut al Uniunii Europene

Andrzej Duda, preşedintele Poloniei, a afirmat că, în momentul de faţă, economiile celor 13 state membre ale I3M reprezintă 13% din PIB-ul total al UE şi că întreaga regiune a înregistrat, în ultimii ani, o creştere medie economică anuală de 2,2%, ceea ce reprezintă echivalentul a 800 miliarde euro.

În momentul actual, avem 91 de priorităţi în domeniul energiei, transportului şi digitalizării, a căror valoare investiţională totală depăşeşte 160 miliarde euro. Antreprenorii pot face parte din acest proces în calitate de contractori, subcontractori, furnizori de bunuri, furnizori de servicii sau furnizori de mentenanţă şi încurajăm parteneriatul public-privat. (...) I3M şi-a dovedit rolul instrumental în asigurarea condiţiilor favorabile pentru ca afacerile să prospere. În ciuda războiului din Ucraina, continuăm să oferim investitorilor rate de profit corecte pentru activele lor, forţă de muncă calificată şi stabilitate ce rezultă din calitatea noastră de membrii ai UE şi NATO, a spus Andrzej Duda.

Preşedintele Poloniei a precizat că există un potenţial imens în regiune pentru dezvoltarea producţiei de hidrogen verde, că implementarea tehnologiei nucleare SMR va schimba semnificativ nivelul de securitate energetică a regiunii I3M, care poate deveni şi centru global pentru infrastructura digitală.

Andrej Plenkovic, prim-ministrul Croaţiei, a menţionat că 1/3 din comerţul ţării sale este făcut cu statele din I3M şi că de aceea este necesară îmbunătăţirea interconectivităţii pentru a creşte beneficiile comune.

La rândul său, Edgars Rinkevics, preşedintele Letoniei, a menţionat că securitatea şi rezilienţa rămân priorităţi pentru I3M.

"Observăm că dezvoltarea economică, inclusiv pe zona de apărare, intră în parametri optimi. Trebuie să ne asigurăm că dimensiunea de securitate e la acelaşi nivel în toate statele membre. De aceea, proiectele de investiţii trebuie abordate şi din prisma satisfacerii nevoilor pe care le are dimensiunea militară din regiune. Nevoile sunt largi, iar instrumentele financiare vor juca un rol puternic în următoarea perioadă", a spus preşedintele Letoniei.

Gitanas Nauseda, preşedintele Lituaniei, ţară care va găzdui anul viitor în aprilie Summitul I3M şi Forumul de Afaceri al Iniţiativei, a menţionat că este nevoie de apărarea infrastructurii critice în faţa ameninţărilor externe, şi de aceea este nevoie de colaborare privind securitatea cibernetică a întregii regiuni.

"Întărirea Flancului estic al NATO reprezintă consolidarea unui sistem de transport pentru mobilitate militară şi nu numai. În acest sens, avem proiectele auxiliare Via Baltica, Via Carpathia şi Rail2Sea, rute de transport care vor asigura că tot ce este nevoie în zona estică va ajunge acolo în cel mai scurt timp", a mai spus Gitanas Nauseda.

John Kerry, Reprezentant special pentru Climă al Preşedintelui SUA, fost Secretar de Stat în Administraţia Obama, a declarat: "I3M pare a fi un instrument care are ca prioritate tranzitia energetică şi de aceea proiectele pentru îmbunătăţirea conectivităţii şi restul investiţiilor trebuie să aibă o componentă de inovaţie, pentru că ele vor fi rezultatul tranziţiei energetice. (...) Pe această cale, anunţ un program al Executivului SUA prin care vom sprijini ţările eligibile euro-asiatice pentru implementarea tehnologiei SMR, în domeniul energiei nucleare. Ştiu că sunt multe îndoieli privind această tehnologie. În SUA, Bill Gates construieşte un SMR în statul Wyoming, iar SMR-ul construit de compania NuScale în Idaho este similar cu cele ce vor fi construite în România. Energia curată, energia verde e soluţia. Am lucrat în Marina Militară a SUA şi aveam 120 de vase care utilizau tehnologia SMR. Nu am pierdut niciun vas şi nu am avut niciun marinar iradiat. (...) Avem capacitatea de a scala, de a upgrada tranziţia energetică, ecologică, dar sunt necesare eforturi mai mari în următorii doi ani".

• Interconectivitatea, prioritate pentru Ministerul Transporturilor şi Ministerul Digitalizării

Prezenţi la Forumul de Afaceri ai Iniţiativei celor Trei Mări, Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, şi Bogdan Ivan, ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, le-au prezentat investitorilor care au participat la eveniment proiectele derulate de ţara noastră în infrastructura de transport rutier şi transport feroviar, precum şi în infrastructura comunicaţiilor şi în aceea de securitate cibernetică.

Sorin Grindeanu a subliniat: "Avem proiecte de interconectivitate pe infrastructură care sunt în desfăşurare. Printre acestea se numără patru noi poduri rutiere care vor lega România de Republica Moldova şi se vor alătura celor patru poduri existente deja. Ne dorim să le facem cât mai repede. I3M pe zona de transporturi are două componente, una feroviară - Rail2Sea care trebuie să lege porturile Gdansk şi Constanţa şi alta rutieră - Via Carpathica, ce ar trebui să lege nordul Europei, de la Marea Baltică, până în sud la Salonic. Aceste două proiecte majore sunt propuse de România, dar majoritatea lor sunt finanţabile din fondurile europene. Pe teritoriul nostru, avem în lucru cele trei sectoare feroviare pe care le ştim foarte bine (n.red. - Cluj- Episcopia Bihor, Braşov-Sighişoara şi Arad- Timişoara- Caransebeş-Craiova- Calafat), iar pe zona rutieră avem componenta Oradea-Arad-Timişoara-Calafat, care se va prelungi în Bulgaria spre Salonic. Pe proiectul Rail2Sea am obţinut din fondurile europene 80% din finanţarea necesară, iar în acest moment sunt finalizate doar 30% din lucrări. Cele trei coridoare feroviare însumează peste 3600 kilometri de cale ferată. Zona rutieră din România a Viei Carpathia însumează 1700 kilometri de autostrăzi şi drum expres. În acest moment, pentru tronsonul respectiv Oradea-Calafat avem asigurată 100% finanţarea din Programul Operaţional de Transport. Mai avem şi o altă componentă, care ţine de programul de mobilitate militară al UE, cunoscut sub numele de Connecting Europe Facilities, care e accesat de noi pentru construirea de proiecte de infrastructură. De exemplu, pe zona rutieră avem 120 kilometri ce trebuie realizaţi între Oradea şi Arad, pentru care s-au finalizat studiile de fezabilitate şi cele trei tronsoane vor fi scoase în curând la licitaţie. Pe tronsonul Lugoj-Calafat, care are 250 kilometri lungime, am atribuit mare parte din proiectele pentru realizarea studiilor de fezabilitate. Valoarea însumată a acestor proiecte este de 2,5 miliarde euro".

Infrastructura de comunicaţii şi securitate cibernetică va fi implementată cu viteză mai mare faţă de infrastructura rutieră şi feroviară, deoarece prima reprezintă prioritatea zero pentru ce înseamnă România, reconstrucţia Ucrainei şi protejarea obiectivelor pe care le avem din punct de vedere digital, a afirmat Bogdan Ivan, ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării. El a precizat că în segmentul digital România va participa la interconectivitatea digitală a statelor membre I3M cu două proiecte care depăşesc 200 milioane euro, prin care vor fi achiziţionate un computer IA de mare performanţă şi un supercomputer, de ultimă generaţie, care reprezintă cea mai nouă tehnologie din anul 2023.

"Lucrul acesta ar plasa România ca şi hub regional de tehnologie şi inovare care poate să fie atât provider pentru statele din regiune, cât şi un hub care să colecteze cele mai importante tehnologii şi idei şi să le ducă la următorul nivel", a arătat ministrul Digitalizării.

Cele două proiecte vor fi finanţate din Fondul de Inovare al I3M.

El a amintit şi de proiectele pentru digitalizarea administraţiei publice, printre care se numără şi realizarea cloudului guvernamental, ţara noastră având alocat peste un miliard euro din fondurile europene.

"Sper ca odată cu finalizarea acestui proiect, România să fie un model pentru alte state din Europa şi din altă parte a lumii. Cloudul guvernamental va face o tranziţie nu doar pentru serviciile publice, ci şi pentru piaţă, pentru persoanele fizice, pentru companii şi va constitui o punte privind închiderea decalajului existent între ţara noastră şi statele dezvoltate. Astăzi am semnat un memorandum cu Republica Moldova pentru realizarea interconectivităţii digitale, cu sprijinul companiei IBM, între cele două state. Cele 13 state membre ale I3M au fiecare agenda proprie, oportunităţi şi ţinte unice, dar în ciuda acestora sunt sigur că avem o agendă comună puternică, al cărei scop este schimbarea viitorului. Cel mai rapid mod de a schimba viitorul este de a investi în tehnologie, în inovare şi în digitalizare", a spus ministrul Bogdan Ivan.

• Proiectele pentru producerea hidrogenului verde - atractive pentru investitori

În ceea ce priveşte inovarea în domeniul energiei, sectorul producţiei de hidrogen verde pare a fi unul atractiv pentru investitorii din ţara noastră. Apelul pentru proiecte pe hidrogen verde lansat de Ministerul Energiei va fi foarte competitiv, fiind primite până în prezent 19 aplicaţii, contractele urmând a fi semnate undeva la începutul lunii octombrie, a declarat ministrul Sebastian Burduja la Forumul de Afaceri al Iniţiativei celor Trei Mări.

"La producţia de hidrogen verde suntem în evaluare. Am primit 19 candidaturi, 19 aplicaţii (...) şi abia aşteptăm, ca până la finalul acestei luni - după cum i-am rugat - experţii Băncii Europene de Investiţii să finalizeze evaluarea în modul cel mai obiectiv şi transparent posibil şi să publicăm lista finală a celor cu care vom încheia contracte.(...) Am relansat apelul pentru că ne-a solicitat explicit Comisia Europeană să o facem. Am reuşit să reziliem şapte contracte, unde statul român risca să fie dat în judecată şi le-am reziliat amiabil şi le mulţumesc din nou companiilor care au acceptat rezilierea, fără să aibă vreo garanţie că la următorul apel vor câştiga. Drept dovadă, avem 19 aplicanţi şi va fi un apel foarte competitiv. Sigur, noi ne aşteptăm să închidă BEI evaluarea în luna aceasta, e un termen ambiţios, şi să semnăm şi contractele cel târziu la începutul lunii octombrie", a precizat Sebastian Burduja.

Ministrul Energiei a menţionat că, dacă va fi nevoie, bugetul alocat acestei investiţii va fi suplimentat din alte sume rămase din PNRR.

"Asta înseamnă închiderea acestui jalon şi vedem dacă e nevoie să suplimentăm bugetul alocat acestei investiţii din alte sume rămase în PNRR, ca să ne atingem ţinta pe care ne-am asumat-o pentru producţia de hidrogen. Asta e o discuţie tehnică pe care o avem împreună cu Comisia Europeană", a spus Sebastian Burduja.

Tot în cadrul Forumului de Afaceri, Cosmin Ghiţă, directorul general al Nuclearelectrica, a anunţat semnarea de către companie a unei Scrisori de Intenţie cu Fondul de Investiţii al Iniţiativei celor Trei Mări pentru a explora posibilitatea unei colaborări în sectorul producţiei de energie regenerabilă în România, în vederea atingerii unor obiective strategice comune.

"Nuclearelectrica, prin operarea unităţilor de înaltă performanţă, 1 şi 2, ale centralei nucleare de la Cernavodă, reprezintă un pilon strategic pentru securitatea energetică a României. Prin parteneriatul cu Fondul de Investiţii al Iniţiativei celor Trei Mări în vederea producţiei de energie regenerabilă în România, dorim să ne extindem şi mai mult contribuţia la securitatea energetică, independenţa energetică şi protecţia consumatorilor din România", a spus Cosmin Ghiţă, director general al Nuclearelectrica.

A cincea ediţie a Forumului de Afaceri al Iniţiativei celor Trei Mări a reunit peste 1.000 de reprezentanţi ai mediului de afaceri, decidenţi politici şi guvernamentali, precum şi experţi în infrastructura de transport, infrastructura digitală, cyber-security, energie şi în obţinerea finanţărilor din fondurile europene. Ediţia de anul viitor va avea loc în aprilie, în Lituania.