Premierul britanic Boris Johnson a cerut, sâmbătă seară, o amânare a Brexitului. Guvernul britanic a trimis o scrisoare adresată oficialilor europeni de la Bruxelles, document care nu a fost semnat de Boris Johnson, care a dorit astfel să îşi arate opoziţia sa faţă de orice întârziere privind ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, prevăzută iniţial pentru 31 octombrie.
Boris Johnson a trimis în schimb o a doua scrisoare, semnată, în care precizează că el nu doreşte această amânare, pe care a fost constrâns legal să o solicite după ce parlamentarii britanici au decis sâmbătă să amâne votul lor asupra acordului de Brexit încheiat între Londra şi Bruxelles.
În final, o a treia scrisoare a fost scrisă de ambasadorul britanic la UE, Tim Barrow, pentru a preciza că cea prin care se cere o amânare a fost trimisă doar pentru a se conforma legii.
Înainte de redactarea şi trimiterea scrisorii de guvernul britanic către Bruxelles, Boris Johnson a suferit o nouă înfrângere, în Camera Comunelor, unde 322 de parlamentari (faţă de numai 306 favorabili acordului semnat de Johnson) au decis să amâne votul asupra acordului privind Brexitul, până când va fi adoptată legislaţia prin care se va implementa acest acord.
Legea care îl constrânge pe premierul Boris Johnson să ceară această prelungire a termenului pentru Brexit a fost botezată "Benn Act", după numele laburistului Hillary Benn (opoziţie), care a prezentat-o spre adoptare Camerei Comunelor. Aceasta stipulează că, dacă niciun acord de ieşire din UE nu este aprobat de Parlamentul britanic până pe 19 octombrie, premierul trebuie să ceară o amânare a Brexitului, prevăzut pentru 31 octombrie, până pe 31 ianuarie 2020. "Scopul acestei legi este de a garanta că Regatul Unit nu iese din Uniunea Europeană fără acord", a explicat Hillary Benn.
Boris Johnson a sperat să o evite prezentând spre aprobare Parlamentului, sâmbătă, noul său acord de Brexit pe care l-a obţinut, în pofida tuturor aşteptărilor, săptămâna trecută la Bruxelles.
Însă parlamentarii au adoptat un amendament - aşa-numitul amendament "Letwin" - care le permite să-şi amâne votul asupra acestui acord, ei preferând de fapt să se pronunţe doar după adoptarea tuturor legilor de punere în aplicare a acordului.
În absenţa unui acord de Brexit aprobat de Camera Comunelor, legea "Benn Act" a fost astfel declanşată, iar Boris Johnson e constrâns să o aplice. Pentru ca amânarea să fie efectivă, celelalte 27 de state membre UE trebuie să o aprobe în unanimitate.
Cu privire la acest aspect, preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a anunţat că a primit din partea Londrei cererea de amânare a Brexitului.
"Voi începe de-acum consultările cu liderii UE privind modalitatea de a reacţiona", a adăugat Donald Tusk, într-un mesaj pe Twitter.
Surse din cadrul Comisiei Europene au declarat pentru Agenţia France Press, că Donald Tusk se va consulta în următoarele zile cu şefii de stat sau de guvern din celelalte 27 de state membre ale Uniunii Europene.
Documentul trimis de guvernul britanic a fost discutat, ieri dimineaţă, de negociatorul european Michel Barnier cu cei 27 de ambasadori ai statelor membre acreditaţi la Bruxelles. În cadrul întâlnirii, care a durat "15 minute" şi a fost "tehnică", conform unor surse citate de AFP, ambasadorii statelor membre ale UE au menţionat în principal continuarea procesului de ratificare, pe plan european, a acordului de retragere încheiat săptămâna trecută între Londra şi Bruxelles.
"După cum se aştepta, ambasadorii europeni s-au văzut în această dimineaţă(n.r.- ieri dimineaţă) să stabilească următorii paşi pentru ratificarea de către UE" (acordul de retragere anunţat joi), a declarat Barnier reporterilor după întâlnire.
Acordul urmează să fie ratificat de Parlamentul European, care se întruneşte săptămâna aceasta în plen în Strasbourg. "Ceea ce s-a decis joi rămâne pe masă", a declarat o sursă europeană cu condiţia de anonimat. "Parlamentul britanic nu a respins acordul, astfel încât nu este necesar să se schimbe cursul. Procesele sunt iniţiate de partea europeană pentru ca UE să ratifice tratatul, pentru ca Parlamentul European să fie sesizat şi să-şi dea aprobarea ", a spus aceeaşi sursă. Ambasadorii au dorit să "îşi arate unitatea" împotriva Londrei, potrivit unui alt diplomat european, citat de AFP.