ÎNVESTIREA GUVERNULUI CÎŢU DEPINDE DE... PNL Liberalii, între dorinţa de anticipate şi buna-guvernare

Parlamentul va decide, în şedinţa de plen reunit din această săptămână, soarta guvernului Cîţu. Pentru ca Executivul propus de actualul ministru interimar al Finanţelor Publice să depună jurământul de învestitură în faţa preşedintelui Klaus Iohannis, la Palatul Cotroceni, este nevoie ca 233 din cei 465 de parlamentari să voteze în favoarea formulei prezentată de Florin Cîţu.

Dacă liberalii vor respecta declaraţiile făcute la mijlocul săptămânii trecute, cu prilejul audierii candidaţilor în comisiile de specialitate reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, atunci putem asista la o schimbare a...premierului, deoarece componenţa guvernului, cu excepţia ministrului Finanţelor, va rămâne aceeaşi. După învestirea noului Cabinet, Ludovic Orban va rămâne doar preşedinte al PNL, delegat cu organizarea şi conducerea campaniilor pentru alegerile locale şi alegerile parlamentare, iar Florin Cîţu va avansa din funcţia de ministru al Finanţelor Publice, în aceea de prim-ministru.

Schimbarea este posibilă, deoarece Victor Ponta, liderul Pro România, a anunţat că, dacă parlamentarii PNL vor vota pentru Cabinetul Cîţu, atunci el şi o parte din colegii săi de partid vor face exact la fel. Din declaraţiile celor de la UDMR care doresc un guvern politic, monocolor, reiese că deputaţii şi senatorii acestei formaţiuni vor vota şi ei pro-Cîţu. La fel cum o vor face şi cei de la PMP, care nu îşi doresc alegeri anticipate în acest moment. Voturile minorităţilor naţionale sunt împărţite, dar guvernul PNL va primi o parte dintre opţiuni pentru învestire, în timp ce PSD a anunţat că va asigura cvorumul de şedinţă, dar nu va vota Cabinetul Cîţu.

În toată ecuaţia politică parlamentară a votului de învestitură rămâne de văzut cum vor vota, în primul rând aleşii USR, şi apoi cei ai ALDE. Surse din cadrul ultimei formaţiuni politice susţin că fiecare parlamentar ALDE va vota aşa cum va considera că este bine. În privinţa celor de la USR, dacă analizăm disputa din comisiile de specialitate dintre reprezentanţii acestei formaţiuni politice şi miniştrii propuşi de Florin Cîţu, reiese că, în ciuda declaraţiilor de respect dintre liderii celor două partide politice, există o ostilitate evidentă din partea celor de la USR care au văzut cum le sunt ruinate dorinţele de către atitudinea lui Ludovic Orban.

Cei de la USR au rămas şi fără alegerea primarilor în două tururi de scrutin, şi fără alegeri parlamentare anticipate, iar unii dintre ei - printre care cea mai vocală este Cosette Chichirău - au acuzat PNL de un aranjament politic cu PSD.

De aceea, în acest context politic, aşa cum arătăm în titlu, învestirea guvernului Cîţu depinde în primul rând de votul parlamentarilor PNL. Dacă aceştia renunţă la visul anticipatelor - alegeri care, aşa cum afirma preşedintele Klaus Iohannis recent, au şanse tot mai mici să fie organizate în următoarea perioadă - atunci Florin Cîţu va deveni noul premier.

În rest, componenţa guvernului PNL condus de premierul Florin Cîţu, cu excepţia portofoliului de ministru al Finanţelor care va fi ocupat de Lucian Heiuş, va fi aceeaşi cu a Cabinetului Orban: vicepremier - Raluca Turcan, ministrul Afacerilor Interne - Marcel Vela, ministrul Apărării Naţionale - Nicolae Ciucă, ministrul Fondurilor Europene - Marcel Boloş, ministrul Agriculturii - Adrian Oros, ministrul Afacerilor Externe - Bogdan Aurescu, ministrul Muncii - Violeta Alexandru, ministrul Justiţiei - Cătălin Predoiu, ministrul Educaţiei Naţionale - Monica Anisie, ministrul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri - Virgil Popescu, ministru Sănătăţii - Victor Costache, ministrul Mediului - Costel Alexe, ministrul Transporturilor - Lucian Bode, ministrul Dezvoltării - Ion Ştefan, ministrul Tineretului şi Sportului - Ionuţ Stroe şi ministrul Culturii - Bogdan Gheorghiu.

Amintim că, la mijlocul săptămânii trecute, doar nouă din cei 16 miniştri propuşi de Florin Cîţu au primit aviz pozitiv din partea comisiilor de specialitate, dar legislaţia în vigoare prevede că premierul desemnat şi-i poate asuma şi merge cu ei în Parlament să primească votul de învestitură.

Provocările Guvernului, oricare ar fi el după votul din această săptămână, sunt imense ţinând cont de faptul că tocmai a fost demarată de către Comisia Europeană procedura de deficit bugetar excesiv la adresa ţării noastre. Mai mult, Executivul de la Palatul Victoria se află şi sub spectrul unei amenzi de 3 milioane euro solicitată de Avocatul General al Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, deoarece autorităţile de la Bucureşti nu au implementat directiva europeană aprobată în 2016 cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor. La aces­tea se adaugă problermele generate de epidemia COVID-19 şi de o eventuală încetinire a creşterii economice naţionale, prin prisma încetinirii creşterii economiei globale şi, în special, a economiei Germaniei.

Viitorul Guvern ar trebui în aceste condiţii să organizeze alegerile locale din luna iunie, să găsească fonduri pentru dublarea alocaţiilor copiilor, pentru majorarea cu 40% a punctului de pensie şi pentru plata salariilor cadrelor didactice, începând din septembrie 2020, la valoarea pe care ar trebui să o atingă în ianuarie 2022.

Poate din acest punct de vedere, preluarea conducerii Guvernului de către un finanţist, aşa cum este Florin Cîţu, ar reprezenta o soluţie optimă pentru următoarele luni. Cîţu va trebui să găsească o soluţie pentru a echilibra sumele acordate cheltuielilor bugetare cu cele alocate investiţiilor şi cu sprijinul financiar acordat mediului de afaceri, ultimele două fiind menite să aducă plusvaloare economiei naţionale şi să mărească veniturile bugetare.

Pe de altă parte, învestirea lui Florin Cîţu, susţinut puternic de liderul deputaţilor liberali, Florin Roman, ar reprezenta un eşec pentru Ludovic Orban, care ar vedea că obiectivul pentru care şi-a pus în joc mandatul, alegerile anticipate, nu mai are nicio susţinere şi nu mai poate fi realizat. Este posibil ca eşecul lui Orban să dea naştere unei noi grupări în rândul PNL, care, în funcţie de rezultatul liberalilor la alegerile locale, să îi sufle lui Ludovic şefia partidului până la alegerile parlamentare.

În aceste condiţii PNL pare un partid prins între jocurile politice privind alegerile parlamentare, conducerea formaţiunii politice şi buna guvernare. Rămâne de văzut ce vor alege parlamentarii liberali cu prilejul votului de învestitură pentru guvernul Cîţu.