• "Ne aşteptăm ca dobânda de politică monetară să fie de 7%, la finalul anului" • "În momentul de faţă, nu avem date care să ne spună foarte clar că vine o criză sau o recesiune"
Vârful inflaţiei în ţara noastră va fi atins probabil în august sau septembrie, dar vom avea o inflaţie cu două cifre până la jumătatea anului viitor, a spus ieri Ionuţ Dumitru, economistul şef al Raiffeisen Bank, în cadrul unei conferinţe de presă.
Domnia sa a afirmat: "Inflaţia este o problemă peste tot în lume, iar la noi cu atât mai mult. Am avut creşteri foarte mari ale preţurilor energiei. Dar, trebuie menţionat că şi inflaţia de bază a început să crească destul de mult. Vedem deja efectele de runda a doua, prin costurile de producţie, în toate preţurile, iar în ultimele luni vedem o creştere aproape generalizată a preţurilor alimentelor. Cu excepţia alimentelor sezoniere - legume fructe, care în perioada asta scad, celelalte alimente - cele procesate, au o creştere destul de rapidă. Iar inflaţia de bază, care este relevantă pentru BNR, este destul de înaltă".
Ionuţ Dumitru a adăugat: "De aceea credem că inflaţia va mai creşte. Probabil că vârful va fi atins undeva prin august, poate septembrie, în termeni de inflaţie anuală, după care inflaţia va începe să scadă, din efectul de bază statistic (...). Dacă nu mai apare un nou şoc al energiei, deşi la noi preţurile sunt plafonate până în aprilie anul viitor, în mod normal la finalul anului acesta ar trebui să avem un trend descendent al inflaţiei anuale. În orice caz, probabil că inflaţie cu două cifre vom avem până la jumătatea anului viitor. Acesta este scenariul pe care-l avem în vedere în momenul de faţă".
Luna trecută, rata anuală a inflaţiei a continuat să crească, la 15,1%, de la 14,5% în mai, cea mai mare din ultimii 20 de ani, conform datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS).
Economistul şef al Raiffeisen Bank a spus: "Bineînţeles că asta înseamnă o creştere a dobânzilor - în termeni relativi, la noi dobânda de politică monetară este încă foarte jos, chiar la 4,75%. În Polonia, Cehia sau Ungaria, dobânzile au crescut mult mai repede şi sunt semnificativ mai sus. Nu credem că putem să menţinem ecartul atât de mare, ceea ce înseamnă că pasul de înasprire a politicii monetare va rămâne probabil destul de înalt. La şedinţa următoare ne aşteptăm la o creştere de 100 de puncte de bază, după care mai sunt trei şedinţe până la finalul anului pentru care vedem creşteri de 100, 75 şi 50 de puncte de bază. Ceea ce înseamnă practic o dobândă de politică monetară de 7%, la finalul anului".
• "Pentru anul acesta vedem o creştere economică de 3,8%", a afirmat Ionuţ Dumitru
Conform celor prezentat de economist, pentru ţara noastră banca vede o creştere economică de 3,8% anul acesta, ceea ce implică o stagnare în trimestrul al doilea, al treilea şi al patrulea.
Ionuţ Dumitru a spus: "Perspectiva economică s-a deteriorat, dar nu putem discuta încă de criză, de recesiune - termeni care deja am văzut că au intrat în limbajul comun, deşi nu avem elemente pentru iminenţa unui astfel de scenariu. Evident că se poate întâmpla. Încă nu ştim ce va fi cu războiul de lângă noi, iar în funcţie de ce se întâmplă acolo lucrurile pot lua o întorsătură mai negativă sau pozitivă. Dar, în momentul de faţă, nu avem date care să ne spună foarte clar că vine o criză sau o recesiune".
Potrivit domniei sale, economia ţării noastre a evoluat bine în primul trimestru, dar situaţia probabil se va deteriora începând cu trimestrul al doilea.
"Aşa cum a evoluat economia până în momentul de faţă putem spune că suntem cumva mulţumiţi. Primul trimestru a fost mult peste aşteptări, însă eu aş lua trimestrul al patrulea de anul trecut şi primul trimestru din acest an împreună. Trimestrul al patrulea a fost mult sub aşteptări şi nimeni nu şi-a explicat de ce, iar primul trimestru (n.r. din acest an) a fost mult peste aşteptări. Media cred că ne oferă o imagine cumva mai pertinentă (...). Dacă primul trimestru a fost peste aşteptări, probabil începând cu trimestrul al doilea lucrurile se vor deteriora. În momentul de faţă, suntem cu mult peste nivelul de activitate economică de dinainte de pandemie, 6,1% peste nivelul din trimestrul al patrulea 2019. Consumul este încă factorul principal care alimentează activitatea economică; de asemenea, comerţul a mers foarte bine", a spus Ionuţ Dumitru.
Conform domniei sale, în termeni relativi, ţara noastră stă destul de bine în ceea ce priveşte nevoia importurilor de petrol şi gaze, dar în termeni absoluţi dependenţa este destul de mare.
"Deterioarea economiei din trimestrul al doilea este cumva în linie cu ceea ce ne aşteptam să se întâmple, deşi avem o dependenţă mult mai mică de importurile de energie faţă de alte ţări din Europa (....). Avem o dependenţă de 65% la importul de petrol - ceea ce înseamnă că în termeni relativi faţă de alte state din Europa suntem mai bine poziţionaţi, dar nu stăm nici noi grozav. La gaze avem o dependenţă mai mică, de 29% - de asemenea, printre cele mai mici din Europa, dar totuşi o dependenţă destul de mare în termeni absoluţi", a afirmat Ionuţ Dumitru, adăugând: "Pentru anul acesta vedem o creştere economică de 3,8%, care în vizunea noastră presupune o cvasi-stagnare în trimestrele doi, trei şi patru, în termeni de trimestru la trimestru".
1. fără titlu
(mesaj trimis de adrian în data de 15.07.2022, 11:46)
ca dublatul pretului la litru de motorina in 2 ani sau ramasul fara gaze naturale si dublarea facturilor de energie-gaz-alimente....inseam na bunastare a omului si crestere economica....halal de mincinosi de politicieni.
2. Oare?
(mesaj trimis de anonim în data de 15.07.2022, 12:48)
Daca INS scoate din joben un deflator pe placul clientului, vom avea chiar si 5 % crestere...important este 1. scaderea consumului de energie (vezi raportarile snp, sng, snn) 2. export net mult negativ 3. seceta crunta cu effect negativ in PIB, inflatie. Acestia sunt cavalerii recesiunii care nu pot fi masluiti !