IONUŢ DUMITRU, RAIFFEISEN: "Dezintermedierea bancară va mai continua încă un an sau doi"

Dezintermedierea care are loc în sistemul bancar ar putea să mai continuie încă un an sau doi, consideră Ionuţ Dumitru, economistul şef al Raiffeisen Bank România şi preşedinte al Consiliului Fiscal (CF). Istoria şi teoria economică au arătat că ciclurile financiare sunt, în general, mai ample şi mai lungi decât ciclurile economice, a explicat domnia sa. "După ce economia şi-a reluat creşterea, dezintermedierea a cotinuat să scadă încă patru - cinci ani. În România am intrat în zona de revenire economică în 2010-2011, avem trei ani de revenire modestă, în care delaveraging-ul s-a produs. Dacă istoria se repetă, ar mai fi un an - doi de continuare a procesului, deci la sfârşitul anului 2014 - începutul anului 2015 ar fi momentul în care delaveraging-ul s-ar stopa şi ar reveni tendinţa de creştere a îndatorării", afirmă Ionuţ Dumitru.

Datele statistice arată că una din trei reveniri ale economiilor care s-au confruntat cu recesiune a avut loc în timp ce dezintermedierea financiară continua să scadă, ceea ce demonstrează că este posibil să aibă loc o recuperare economică în absenţa unui avans al creditării (creditless recovery), potrivit economistului şef al Raiffeisen Bank România.

Pentru a limita consecinţele dezintermedierii financiare, este nevoie de generarea unei profitabilităţi bancare mai ridicate, precum şi de implementarea unor poltici economice mai prietenoase cu mediul de afaceri, recomandă domnia sa.

Grupurile bancare au tendinţa să se orienteze către pieţele de unde provin, ceea ce poate fi compensat de generarea de profitabilitate în alte pieţe, arată Ionuţ Dumitru. "Pentru România este esenţial să reuşim să păstrăm un diferenţial de creştere economică semnificativ faţă de zona euro. Aşa nu vom avea de ce să ne temem că nu vor fi alocate capitaluri pentru ţara noastră".

Băncile mamă vor favoriza pieţele cu un raport credite/depozite mai echilibrat, precum şi cele cu credite în monedă locală, tendinţă spre care se îndreaptă şi sistemul bancar autohton, chiar dacă tranziţia către finanţarea locală ar urma să fie un proces de lungă durată, a mai afirmat preşedintele Consiliului Fiscal. Domnia sa consideră că predictibilitatea în privinţa taxării şi reglementării este esenţială, în vederea menţinerii investitorilor în ţara noastră.

Companiile din ţara noastră ar avea loc să îşi majoreze gradul de îndatorare bancară, cu condiţia creşterii capitalizării şi reducerii abuzurilor de insolvenţă, conform lui Ionuţ Dumitru. Domnia sa a continuat: "Întreprinderile mici şi mijlocii (IMM) suferă de lipsă a capitalizării, nu a creditului bancar. Acestea au nevoie de capital adiţional şi de finanţare hibridă (n.r. combinaţie de credit şi influx de capital). Ar mai fi loc de îndatorare bancară, mai ales pe companii mari, dar şi pe IMM-uri, dacă ar fi o angajare mai mare a acţionarului, adică o capitalizare mai puternică, şi dacă ar scădea abuzul de insolvenţă. Totalul datoriilor bancare în total active la companii a fost de 13,6% anul trecut, ceva mai mic pentru companii mari, de 11,9%, şi mai mare pentru IMM-uri, de 14,6%".

Economistul şef al Raiffeisen Bank România a precizat că nivelul îndatorării companiilor din ţara noastră, în special a celor mici şi mijlocii, este unul ridicat, dar nu din cauza componentei de credit bancar, ci a împrumuturilor acordate de către acţionari.

Domnia sa a arătat că din cele 628.000 de IMM-uri care au transmis raportări financiare aferente anului trecut către Ministerul Finanţelor Publice (MFP), mai puţin de 40%, adică 244.000 au fost profitabile. Dintre acestea, doar 13% - 15% aveau credite bancare, la finele lui 2012, în timp ce la firmele mari ponderea era mult mai ridicată, de 70%, potrivit lui Ionuţ Dumitru.

"Faptul că, din anul 2008 şi până în prezent, IMM-urile profitabile au reprezentat aproximativ jumătate din totalul acestui segment de companii arată că multe dintre ele reprezintă vehicule de optimizare fiscală", este de părere preşedintele Consiliului Fiscal.

• "Administrarea creditelor neperformante, cea mai mare provocare pentru bănci în perioada următoare"

Cea mai mare provocare a sistemului bancar din ţara noastră, în perioada următoare, o reprezintă administrarea portofoliilor de credite neperformante, estimează Ionuţ Dumitru. Deşi nivelul acestora este unul ridicat, fiind depăşit doar de cel al băncilor din Grecia, situaţia nu este foarte îngrijorătoare, deoarece gradul de acoperire cu provizioane este cel mai mare din Europa, susţine economistul şef al Raiffeisen Bank România, care a mai precizat: "Provizioanele sunt suficient de mari încât să permită să limiteze şocul care ar apărea dacă nu se mai recuperează nimic din pierderile respective. Rata de adecvare a capitalului se situează uşor sub media europeană, dar, dacă luăm în calcul şi gradul de provizonare, obţinem un nivel confortabil. Deci, dacă se întâmplă, într-un scenariu extrem, să nu mai recuperezi nimic din stocul de credite neperformante, rata de adecvare a capitalului şi profizionarea sunt suficient de confortabile. Deşi problema este una serioasă, nu e atât de grav precum am crede la prima vedere".

• "Sectorul bancar românesc este foarte puţin profitabil"

Problema sectorului bancar autohton, în opinia lui Ionuţ Dumitru, este că are o profitabilitate foarte scăzută, după cum indică rentabilitatea capitalului (Return on Equity - ROE) şi rentabilitatea activelor (Return on Assets - ROA), care sunt mul mai mici decât în alte ţări europene.

În aceste condiţii, subliniază domnia sa, creşterea veniturilor bancare este obligatorie, singura alternativă la aceasta reprezentând-o reducerea costurilor, care nu se poate realiza, însă, decât până la un anumit punct, după care ar pune o presiune prea mare asupra instituţiilor de credit.

Costurile administrative ale băncilor din ţara noastră sunt mari, comparativ cu cifra de afaceri, fiind depăşite doar de cele ale instituţiilor de credit din Ungaria, atrage atenţia economistul şef al Raiffeisen Bank România. "Avem o infrastructură bancară mare şi volume de afaceri mici, motiv pentru care prioritatea pentru orice bancă este creşterea de volume noi şi de creare de venituri", afirmă preşedintele Consiliului Fiscal. Penetrarea bancară este şi ea ridicată, dacă avem în vedere că reţelele sunt aproape exclusiv urbane, în timp ce gradul de urbanizare a ţării noastre este relativ scăzut, a mai precizat domnia sa.

Raportul dintre creditele acordate şi depozitele atrase de băncile locale s-a îmbunătăţit în ultimii ani, evoluţia sa fiind mai bună decât în alte ţări din Europa Centrală şi de Est, potrivit lui Ionuţ Dumitru, care a adăugat că este, însă, nevoie ca acesta să continuie să se aprecieze, motiv pentru care se aşteaptă la o creştere a creditelor cel mult egală cu cea a depozitelor.

Evoluţiile din anii următori vor determina schimbări semnificative în modelul de afaceri al băncilor, cu cerinţe de capital mult mai stricte, care urmează să crească de la 8% pe sistemul Basel II la un maxim de 20,5% pe sistemul Basel III, a mai declarat economistul şef al Raiffeisen Bank România, care estimează că vor avea loc fuziuni şi achiziţii ale instituţiilor de credit din ţara noastră.