Iranul - în căutare de soluţii politice; o comparaţie între forţa sa militară şi cea a Israelului

Speranţele Iranului în cristalizarea unei coaliţii cât mai mari împotriva Israelului cu prilejul reuniunii extraordinare a miniştrilor de externe ai celor 57 de state membre ale Organizaţiei pentru Cooperare Islamică (OCI), eveniment ce a avut loc ieri la Jeddah, în Arabia Saudită, s-au diminuat drastic după discursul inaugural al lui Hussein Ibrahim Taha, Secretarul General al respective instituţii internaţionale.

Potrivit comunicatului de presă postat pe site-ul OCI, secretarul general al organizaţiei a cerut Consiliului de Securitate al ONU să-şi asume responsabilitatea şi să ia măsurile necesare pentru a forţa Israelul, puterea ocupantă din Gaza, să respecte dreptul internaţional şi să oprească ameninţările şi atacurile care pun în pericol pacea şi securitatea regională şi internaţională. Hussein Ibrahim Taha solicită Consiliului de Securitate al ONU să impună încetarea imediată şi cuprinzătoare a agresiunii israeliene din Fâşia Gaza, pentru a evita escaladarea situaţiei în zonă şi un eventual război în regiunea Orientului Mijlociu, care ar submina securitatea şi stabilitatea întregii zone.

Secretarul General al OCI a susţinut că autorităţile din Israel trebuie obligate de comunitatea internaţională să implementeze rezoluţiile ONU şi să pună în aplicare dispoziţiile Curţii Internaţionale de Justiţie privind încetarea ostilităţilor în Fâşia Gaza, urmând ca persoanele vinovate de crime de război să fie trase la răspundere penală.

Deşi în discursul său Hussein Ibrahim Taha a condamnat ferm crimele de război şi genocidul din Fâşia Gaza şi Cisiordania, precum şi asasinarea lui Ismail Haniyeh, fostul lider al grupării Hamas, el nu a solicitat o intervenţie urgentă armată, ci a cerut comunităţii internaţionale să se angajeze în căutarea unor soluţii politice pentru a pune capăt situaţiei actuale şi pentru a instaura pacea bazată pe soluţia cu două state (Israel şi Palestina) în conformitate cu rezoluţiile Adunării Generale a ONU.

În discursul său, Secretarul General al OCI a afirmat că, din 8 octombrie 2023 şi până acum, armata israeliană a ucis peste 40.000 de palestinieni, a rănit peste 91.000 de persoane din care majoritatea sunt femei şi copii şi a distrus în Fâşia Gaza şi Cisiordania peste 430.000 de imobile, ceea ce a dus la rămânerea fără case a aproape două milioane de palestinieni.

Uciderea liderului politic Hamas, Ismail Haniyeh, riscă să transforme Orientul Mijlociu într-un "conflict mai larg care ar putea implica întreaga regiune", a afirmat Mamadou Tangara, ministrul de externe al Gambiei, preşedintele OCI. El a adăugat că asasinarea lui Haniyeh "nu va înăbuşi cauza palestiniană, ci mai degrabă o va amplifica, subliniind urgenţa pentru dreptate şi drepturile omului pentru poporul palestinian".

La rândul său, Ali Bagheri Kani, ministrul interimar de externe al Iranului, a afirmat, în cadrul reuniunii, că Israelul a fost sprijinit de SUA la asasinarea liderului Hamas, Ismail Haniyeh. Kani a criticat deciziile Consiliului de Securitate al ONU deoarece refuză să respecte şi să implementeze rezoluţiile Adunării Generale referitoare la Israel şi la zona Orientului Mijlociu. Ministrul interimar de externe al Iranului a afirmat că Organizaţia pentru Cooperare Islamică trebuie să acţioneze în locul Consiliului de Securitate al ONU şi să reitereze sprijinul ferm pentru cauza Palestinei şi pentru un stat independent. Ali Bagheri Kani a subliniat importanţa unităţii între ţările islamice în faţa regimului israelian, pe care l-a acuzat ca fiind principala cauză a insecurităţii şi instabilităţii în regiune. În acest context, ministrul interimar de externe iranian a vorbit despre necesitatea ca ţările islamice să susţină dreptul Iranului de a se apăra de orice act de agresiune, afirmând că acţiunile autorităţilor de la Teheran vizează protejarea suveranităţii şi securităţii naţionale, precum şi asigurarea stabilităţii şi securităţii întregii regiuni.

OCI a fost fondată în 1969 şi este formată din 57 de state membre, dintre care 48 sunt cu majoritate musulmană. Organizaţia pretinde că este "vocea colectivă a lumii musulmane" şi că lucrează pentru "apărarea şi protejarea intereselor lumii musulmane în spiritul promovării păcii şi armoniei internaţionale".

În cadrul reuniunii de ieri, părerile au fost împărţite cu privire la sprijinirea Iranului, ca şi la întâlnirile anterioare, din aprilie 2024 şi noiembrie 2023, deoarece multe dintre statele arabe mici nu privesc cu ochi buni o extindere a influenţei regimului autoritar, dictatorial de la Teheran în lumea islamică.

Tot ieri, la Ankara, Hakan Fidan, ministrul turc de externe, s-a întâlnit cu ambasadorii în Turcia ai statelor care sunt membre ale Ligii Arabe, cu care a discutat despre situaţia din Orientul Mijlociu şi ce trebuie făcut pentru a detensiona actuala escaladare a conflictului din Fâşia Gaza şi Cisiordania, potrivit cotidianului Daily Sabah. Participanţii la reuniune au afirmat că este necesar să fie dispusă de comunitatea internaţională o încetare imediată a ostilităţilor în zona respectivă şi să se iniţieze un dialog care să conducă la implementarea soluţiei cu două state - Israel şi Palestina.

Potrivit cotidianului Al Arabiya, oficiali americani din cadrul serviciilor secrete au afirmat, ieri, că Iranul va aştepta până joi sau vineri ori chiar până în weekend pentru a ataca Israelul, dar nu este clar care va fi dimensiunea atacului şi dacă acesta va fi realizat în mod coordonat cu rebelii houthi şi grupările Hamas şi Hezbollah, formaţiuni susţinute financiar şi militar de regimul de la Teheran. Oficialii americani citaţi de Al Arabiya au precizat că sunt încrezători că pot apăra Israelul împotriva unui atac iranian, chiar dacă acesta va fi mai intens decât cel din 13-14 aprilie, dar un conflict prelungit cu Hezbollah în Liban este văzut ca fiind incredibil de îngrijorător, din cauza arsenalului masiv de rachete şi drone aflate în apropierea Israelului.

Potrivit experţilor citaţi de site-urile Jerusalem Post şi The Times of Israel, este posibil ca autorităţile de la Teheran să dispună ca atacul să aibă loc de Tisha B'Av, zi de post în religia iudaică, care începe în seara de 12 august şi se termină în după-amiaza zilei de 13 august, şi care este ziua stabilită de profetul Zaharia pentru amintirea distrugerii Templului lui Solomon de către babilonienii conduşi de regele Nabucodonosor, căreia ulterior i s-a adăugat în timp şi comemorarea distrugerii celui de-al doilea Templu de către soldaţii romani în timpul împăratului Titus. Experţii afirmă că un atac iranian în această zi ar avea o semnificaţie puternică în rândurile israelienilor.

Pe de altă parte, o serie de experţi din lumea occidentală, citaţi de presa israeliană, dar şi de cea arabă, afirmă că autorităţile de la Teheran nu au decis încă data atacului, deoarece se tem că un atac de amploare ar putea declanşa un război cu Israelul, ceea ce ar avea consecinţe neplăcute pentru regimul autocratic iranian. Ei afirmă că în Iran mocneşte de mult timp o nemulţumire populară la adresa regimului politic şi că o dislocare a forţelor iraniene într-un război cu Israelul ar slăbi forţele de represiune interne, fapt ce ar putea genera o revoltă populară la Teheran.

Până la momentul declanşării efective a atacului toate scenariile sunt posibile. Rămâne de văzut care dintre acestea se va concretiza şi dacă acel atac va duce la declanşarea unui nou conflict în Orientul Mijlociu. (George Marinescu)