Israel şi UE: Divergenţe în creştere, în contextul geopolitic actual

Relaţiile dintre UE şi Israel au fost marcate de o complexitate crescută în ultimii ani, fiind influenţate de mai mulţi factori geopolitici şi economici, ceea ce a dus la o oarecare tensionare între unii factori de decizie de la Bruxelles şi guvernul de la Tel Aviv, afirmă Attila Kovacs, directorul de cercetare al Centrului pentru Drepturi Fundamentale al Uniunii Europene, într-un articol publicat de site-ul index.hu. Potrivit sursei citate UE a fost implicată în mod activ în politica din Orientul Mijlociu, dar relaţiile sale cu Israelul au avut suişuri şi coborâşuri, în special în contextul conflictului israeliano-palestinian. Domnul Kovacs arată că, deşi după 7 octombrie 2023 Ursula von der Leyen a afirmat la Tel Aviv că se situează de partea Israelului, preşedintele Comisiei Europene a avut în ultimii cinci ani declaraţii în care a afirmat că pentru rezolvarea conflictului din Orientul Mijlociu cea mai bună soluţie este aceea a recunoaşterii existenţei a două state - Israel şi Palestina, idee care nu este îmbrăţişată de guvernul israelian.

Sursa citată precizează că recent, la Bruxelles, a avut loc primul summit dintre UE şi Consiliul de Cooperare al statelor din zona Golfului, unde conflictul israeliano-palestinian nu a fost pe agenda oficială a summitului, dar discuţiile despre "provocările globale majore" au atins, inevitabil, şi situaţia din Orientul Mijlociu, ceea ce confirmă că Israelul rămâne un subiect central în politica externă a UE.

• Cinci ani de contre între Bruxelles şi Tel Aviv

Attila Kovacs arată că, dacă analizăm primul mandat al Comisiei von der Leyen, adică perioada 2019-2024, vom observa că nu a fost una favorabilă pentru Israel în relaţiile cu Uniunea Europeană. Un punct esenţial a fost numirea lui Joseph Borell, fost ministru de externe al Spaniei, ca Înalt Reprezentant pentru Afaceri Externe al Comisiei Europene, deşi acesta era cunoscut pentru poziţia sa critică faţă de Israel, ceea ce a avut un impact direct asupra politicilor UE în această direcţie. Sursa citată susţine că în cadrul Comisiei Europene au existat şi excepţii, printre acestea numărându-se comisarul pentru politica de vecinătate, Oliver Varhelyi, care a fost susţinătorul principal pentru suspendarea, după atacul din 7 octombrie 2023, ajutorului acordat de UE pentru Autoritatea Palestiniană, ceea ce a atras critici atât din interiorul Comisiei, cât şi din partea mai multor europarlamentari.

La nivelul Parlamentului European, perioada 2019-2024 a fost una marcată de dezbateri intense legate de Israel. În total, Parlamentul a discutat şi adoptat 15 rezoluţii legate de Israel, dintre care nouă au fost emise în doar şapte luni după atacul Hamas din 2023. Acest lucru reflectă intensificarea atenţiei asupra Israelului, dar şi o atitudine tot mai critică din partea unor grupuri politice, în special cele de stânga.

În cadrul Consiliului European, poziţiile statelor membre au jucat un rol semnificativ în determinarea atitudinii generale faţă de Israel. Irlanda şi Spania, de exemplu, au recunoscut statul Palestina în primăvara anului 2023, o mişcare care a subliniat diferenţele de viziune între statele membre UE. Acest context complicat a făcut ca anul 2023 să fie unul dificil pentru relaţiile dintre UE şi Israel.

• Provocări viitoare în relaţia dintre Israel şi UE

Ţinând cont că luna viitoare, după ce Parlamentul European va vota componenţa noii Comisii Europene, se va intra într-un nou ciclu instituţional de cinci ani, sursa citată arată că există câteva aspecte care vor modela relaţiile viitoare ale UE cu Israelul:

1.Rezultatele alegerilor americane din 2024 vor avea un impact major asupra relaţiilor transatlantice şi implicit asupra poziţiei UE faţă de Israel. O eventuală revenire a lui Donald Trump la Casa Albă ar putea aduce un sprijin mai puternic pentru Israel, în timp ce o administraţie democrată ar trebui să găsească un echilibru între sprijinul acordat Israelului şi relaţiile cu populaţia palestiniană.

2.Poziţia Comisiei Europene sub noua conducere va fi esenţială. În ultimul an, Comisia, sub conducerea Ursulei von der Leyen, a sprijinit o soluţie cu două state, dar Israelul a respins această opţiune. Noul Înalt Reprezentant pentru Afaceri Externe va trebui să abordeze cu atenţie relaţiile cu Israelul şi să ia în considerare tensiunile legate de migraţie şi antisemitism, care sunt în creştere în Europa.

3.Răspunsurile Israelului la provocările regionale şi globale vor influenţa semnificativ relaţiile sale cu UE. Dacă Israelul consideră că există o oportunitate de a ataca Iranul, escaladarea conflictului ar putea afecta economia globală şi, implicit, relaţiile comerciale şi diplomatice dintre UE şi Israel.

În concluzie, relaţiile dintre UE şi Israel sunt complexe şi pline de provocări, iar evoluţiile recente arată că viitorul acestor relaţii depinde de o serie de factori interni şi externi. UE va trebui să adopte o abordare pragmatică şi bazată pe interese pentru a menţine securitatea în regiune şi a contribui la stabilitatea globală. În acelaşi timp, sprijinul pentru dreptul Israelului la autoapărare trebuie să fie o prioritate, atât în forurile internaţionale, cât şi în cadrul statelor membre ale UE, mai susţine sursa citată.