ISTORICUL PRIVATIZARII IN ROMANIA (22) Veniturile încasate de AVAS

Veniturile încasate de AVAS din valorificarea creanţelor bugetare preluate prin protocol de la CNAS ar fi trebuit virate la FNUASS după scăderea cheltuielilor directe ocazionate de procesul de recuperare, conform prevederilor legale, şi nu utilizate pentru plata despăgubirilor către investitorii FNI, dar din cauza faptului că s-au înfiinţat popriri asupra conturilor bancare ale AVAS, toate sumele existente, precum şi cele provenite din încasările viitoare, au fost indisponibilizate în măsura necesară realizării creanţelor prevăzute în titlurile executorii, indiferent de provenienţa sumelor încasate.

Legea nr. 333/2001 a stabilit la art. 17 numai destinaţia sumelor obţinute de AVAS din valorificarea drepturilor de creanţe decurgând din actele juridice preluate de la CEC, fără a prevedea în ce mod şi din ce surse de finanţare vor fi plătite sumele la care AVAS ar fi putut fi obligată la plată de instanţele judecătoreşti prin subrogarea în obligaţiile CEC rezultate din actele juridice încheiate de aceasta cu FNI şi/sau SC SOV Invest SA.

Aşa cum se ştie, finanţarea AVAS se asigura exclusiv din venituri proprii, respectiv din sursele prevăzute la art. 4 alin (1) din OUG nr. 23/2004, respectiv din veniturile obţinute potrivit actelor normative în domeniul privatizării şi din sursele prevăzute la art. 9 alin (1) din OUG nr. 51/1998 şi anume:

a)sume rezultate din valorificarea activelor statului supuse valorificării potrivit dispoziţiilor OUG nr. 51/1998:

-creanţe neperformante preluate de la băncile cu capital parţial de stat;

-bunurile mobile şi imobile dobândite de bănci în procedura executării silite ori prin realizarea garanţiilor, precum şi bunurile declarate urmăribile;

-creanţe comerciale asociate creanţelor neperformante preluate;

-creanţe ficale preluate în temeiul unor acte normative;

-creanţe comerciale prelute în temeiul unor acte normative;

-acţiuni sau părţi sociale deţinute de stat;

-active ale religiilor autonome şi societăţilor comerciale la care statul este acţionar majoritar;

b)onorarii aferente serviciilor de consultanţă prestate de AVAS pe bază de contract;

c)alte surse prevăzute de actele normative în vigoare aplicabile activităţii AVAS.

În acelaşi timp însă, actele care reglementează activitatea AVAS prevăd, pentru fiecare tip de venituri rezultat din activitatea de valorificare a activelor statului şi din activitatea de privatizare şi administrare a participaţiilor statului, o anumită destinaţie legală a sumelor rămase după deducerea cheltuielilor indirecte (de organizare şi funcţionare) sau, după caz, după deducerea numai a cheltuielilor ocazionate de procesul de valorificare a acestor creanţe.

Astfel, veniturile obţinute din activitatea de valorificare a activelor statului şi din activitatea de privatizare şi administrare a participaţiilor statului, se virau conform actelor normative care reglementează activitatea AVAS după cum urmează:

a)vărsăminte la trezoreria statului din valorificarea activelor statului, creanţelor comerciale, bancare şi privatizare, rezultate după deducerea cheltuielilor prevăzute în buget, în conformitate cu prevederile art. 1 şi art. 2 din OUG nr. 111/2003 şi ale art. 9 din OUG nr. 37/2004, în vederea diminuării datoriei publice interne;

b)transferuri la bugetul de stat reprezentând venituri din dividende şi dobânzi aferente, în baza art.1 alin (7) din OUG nr. 113/2006;

c)vărsăminte la fondul de risc din valorificarea creanţelor provenite din executarea garanţiilor emise de stat pentru împrumuturile externe, rămasă după deducerea cheltuielilor aferente, conform art. 7 din OUG nr. 29/2002;

d)vărsăminte la FNUASS din veniturile obţinute din valorificarea creanţelor bugetare preluate de la CNAS, după deducerea cheltuielilor ocazionate de procesul de recuperare conform art. 7 din OUG nr. 95/2003;

e)vărsăminte la trezoreria statului din veniturile obţinute din valorificarea creanţelor comerciale preluate potrivit dispoziţiilor OUG nr. 64/2008, după deducerea cheltuielilor ocazionate de procesul de recuperare.

În afară de aceste vărsăminte ale veniturilor obţinute din activitatea de valorificare a activelor statului şi din activitatea de privatizare şi administrare a participaţiilor statului, rămase după deducerea cheltuielilor indirecte sau, după caz, doar a celor directe, ocazionate de procesul de recuperare, AVAS mai are prevăzut în bugetul de venituri şi cheltuieli şi:

-transferuri reprezentând sume lăsate cu titlu gratuit la dispoziţia societăţilor comerciale privatizate, conform art. 36 din OUG nr. 88/1997;

-vărsăminte la bugete locale;

-transferuri efectuate în baza Legii nr. 570/2004;

-transferuri reprezentând sume plătite efectiv pentru despăgubiri acordate în urma procesului de privatizare conform art. 51 lit. (f) din Legea nr. 137/2002.

Numai că legiuitorul a uitat să coreleze aceste obligaţii prevăzute în legislaţia AVAS cu legislaţia executărilor silite.

De altfel, Corpul de Control al Primului Ministru a propus, în 2009: "O posibilă soluţie pentru desfăşurarea legală şi eficientă a activităţii AVAS ar fi şi iniţierea unui proiect de act normativ de armonizare legislativă, având în vedere numărul foarte mare de acte normative care reglementează activitatea AVAS, unele dintre ele conţinând prevederi caduce şi contradictorii, precum şi necesitatea de a se permite AVAS deducerea cheltuielilor de organizare şi funcţionare nu numai a celor directe, ocazionate de procesul de recuperare, din toate tipurile de venituri obţinute din activitatea de valorificare a activelor statului şi de privatizare şi administrare a participaţiilor statului, printr-un act normativ de forţă juridică cel puţin egală cu ordonanţele de urgenţă care reglementează destinaţia legală şi cheltuielile care se pot deduce sau nu din veniturile obţinute, şi nu prin ordin comun al AVAS cu Ministerul Finanţelor Publice.

Un lucru mai trebuie reamintit, şi asta pentru că la simpla lecturare pare o glumă bună. Astfel, pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie s-a aflat dosarul penal, soluţionat abia în aprilie 2009.

AVAS a fost introdusă în cauză în calitate de succesoare a CEC în temeiul Legii nr. 333/2001 prin care aceasta a preluat drepturile şi obligaţiile CEC-ului.

În dosarul penal, AVAS a avut calitatea de parte responsabilă civilmente şi prin sentinţa penală nr. 423/20.03.2007 Tribunalul Bucureşti-Secţia a II-a Penală a dispus obligarea inculpaţilor Vlas Ioana Maria, Petrescu Marian, Popa Nicolae, Sima Mihaela, Bătrân Gavril, Diţă Ioan, Andrei Marius, Boboc Ştefan, Bebis Cezara, Costescu Mircea, Negură Gheorghe, Ionescu Muscel, Ianculescu Mircea în solidar cu părţile responsabile civilmente SC Gelsor SA, SC SOV Invest SA, SC CEC Valori Mobiliare, CNVM şi AVAS (sic!) la acoperirea prejudiciului cauzat prin infracţiunile reţinute în sarcina inculpaţilor, la plata despăgubirilor civile către un număr de 130.798 părţi civile constituite în această calitate procesuală pe parcursul urmăririi penale cât şi în faza cercetării judecătoreşti, la nivelul sumelor efectiv investite, indexate cu rata inflaţiei începand cu data de 24.05.2000 şi până la achitarea lor conform numărului de unităţi de fond investite. Împotriva deciziei penale nr. 423/20.03.2007, AVAS a declarat apel solicitând:

I.în principal desfiinţarea în tot a sentinţei şi trimiterea cauzei spre rejudecare;

II.în subsidiar, pe latura civilă desfiinţarea în parte a sentinţei şi exonerarea AVAS de la plata sumelor la care a fost obligată în calitate de parte responsabilă civilmente, anularea contraactului de fidejusiune - cauţiunea nr. 2205/06.12.1999 încheiată între CEC şi SC SOV Invest SA şi obligarea inculpaţilor în solidar cu celelalte părţi responsabile civilmente la repararea prejudiciului cu care AVAS s-a constituit parte civilă în procesul penal.

Prin decizia penală nr. 164/18.06.2008 Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a Penală a admis apelul AVAS şi a înlăturat răspunderea acesteia în calitate de parte responsabilă civilmente pentru faptele lui Camenco Petrovici (decedat ulterior, fiind introduşi în cauză moştenitorii acestuia în limita activului şi pasivului moştenirii).

Celelalte părţi responsabile civilmente, respectiv SC Gelsor SA, CNVM şi SC SOV Invest SA au rămas obligate în solidar cu inculpaţii.

Capătul de cerere al AVAS privind anularea contractului de fidejusiune-cauţiune a fost respins, motivându-se că pe acest aspect s-a pronunţat deja instanţa civilă-decizia nr. 3030/2001 a Curţii de Apel Bucureşti-Secţia Comercială, rămasă definitivă şi irevocabilă prin decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 1323/01.03.2002.

Era de-a dreptul culmea ca statul român, prin AVAS, să mai fie şi răspunzător şi obligat la plata prejudiciului.