Iulian Chifu, CPCEA: "Dacă Ucraina va cădea, Rusia va avea capacitatea să atace state NATO în maxim şapte ani"

Dacă Ucraina va pierde războiul şi va intra sub influenţa Kremlinului, atunci Rusia va avea capacitatea ca, într-o perioadă cuprinsă între 5 şi 7 ani, să atace state membre NATO, a declarat, pentru ziarul BURSA, Iulian Chifu, preşedintele Centrului de Prevenirea Conflictelor şi Early Warning.

Domnul Iulian Chifu a precizat: "Generalul american David Petraeus a vorbit despre 6 ani, ministrul german al apărării, Boris Pistorius a afirmat că este vorba despre 5 ani. Evaluarea mea este 5-7 ani. De fapt, cam aici, între 5 şi 8 ani este perioada în care Rusia pe o eventuală mobilizare generală sau pe o formulă ascunsă şi trecerea economiei sale la una de război îşi poate reface o armată capabilă sau în stare să atace inclusiv state membre NATO. De aceea, consider că între 5 şi 7 ani Rusia va avea capacitatea, dacă Ucraina cade, să atace state din NATO şi va avea şi voinţa să o facă. Acesta este intervalul, nu este unul scurt, pentru că statele occidentale vin de la o situaţie distinctă - armate profesioniste, formule de luptă la distanţă strategică de tip expediţionar şi nu armate cu rezerve, cu producţie de război, producţie industrială de serie mare. Şi atunci saltul de aici, de unde suntem noi, la descurajare credibilă în raport cu tot Flancul Estic şi, evident, la rezerve pentru a putea sprijini Ucraina să se apere necesită cam acest interval de timp. O fabrică de muniţie nu se construieşte înainte de un an şi jumătate -doi ani, producţia de serie mare nu se poate inventa peste noapte, cum nu poate fi realizată peste noapte capacitatea de pregătire, de recrutare a necesarului pentru o armată credibilă care să asigure descurajarea - ce înseamnă că nu ne pregătim pentru război, ci evităm ca vreodată Rusia să lanseze o asemenea aventură. La Summitul NATO de la Vilnius din iulie 2023 s-a aprobat termenul de forward defence (apărare înaintată), care include practic celebra declaraţie a preşedintelui american Joe Biden - «not an inch of the territory» (niciun centimetru din teritoriul aliat să nu fie cucerit) care se regăseşte şi în documentul final al summitului. Este o lecţie învăţată; vedem cât de dificil îi este Ucrainei să îşi recâştige teritoriul".

În ceea ce priveşte actualul război declanşat în urmă cu doi ani de Federaţia Rusă, domnul Chifu consideră că această agresiune marchează revenirea războiului convenţional în Europa. Preşedintele Centrului de Prevenirea Conflictelor şi Early Warning a arătat că în 2024 se împlinesc 10 ani de la celebrul Euromaidan şi de la anexarea Crimeei de către Rusia, anexare "care a fost un alt pas înainte privind modificarea frontierelor prin forţă; sigur, în varianta aceea hibridă, dar prin forţă, urmată de agresiunea militară din cele două bucăţi de regiuni Luhansk şi Doneţk din estul Ucrainei".

Iulian Chifu a continuat: "Ei bine, cu această ocazie, marcăm din păcate faptul că, iată, războiul a revenit în Europa ca instrument de politică externă, că avem un stat revizionist - Federaţia Rusă, care pune sub semnul întrebării toate regulile la nivel european, la nivel internaţional, lumea bazată pe reguli, dar mai ales mai toate angajamentele sale internaţionale şi sigur în relaţia cu Ucraina şi statele CSI. Aici suntem.

Cum merge războiul? Sigur că nu este în situaţia cea mai favorabilă şi poate că de aceea este şi acest forcing pe care îl face Federaţia Rusă, inclusiv cu Transnistria a cărei rupere de Moldova o anunţă şi alipirea la Rusia, cu discursul lui Putin aşteptat pentru 29 februarie care - vezi, Doamne - ar urma să conţină şi anexarea celor trei teritorii - Transnistria, Abhazia şi Osetia de Sud, cu elemente de presiune asupra Republicii Moldova pe care le vedem deja şi cu presiunea în spatele Ucrainei - dacă Transnistria devine formal teritoriu rus. Sigur, în acest moment este vorba despre război informaţional şi nu este vorba despre o realitate. Putin se simte mai în forţă; a câştigat Avdiivka, chiar dacă l-a costat vieţile multor soldaţi - 16.000 numai în ultima lună conform datelor recente de la Institutul de Studiere a Războiul (n.red. - ISW) şi pune o presiune pe tot frontul în condiţiile în care urmează alegerile prezidenţiale în Rusia în 15-17 martie. Nu întâmplător data alegerilor prezidenţiale din Rusia coincide în acest an cu data aniversării anexării Crimeei, fiind de fapt motivul pentru care Putin a ţinut ca alegerile prezidenţiale să se desfăşoare în acele zile".

Domnia sa a ţinut să precizeze că din fericire pentru Europa şi pentru statele democratice "Ucraina nu a căzut;Ucraina rezistă" şi a amintit despre ajutorul de 50 miliarde euro aprobat recent de Uniunea Europeană pentru autorităţile de la Kiev, dar şi despre sprijinul care ar urma să vină din SUA.

Domnul Chifu a spus: "Autorităţile americane fac în continuare presiune pentru supunerea la vot în Camera Reprezentanţilor şi cel mai probabil, după această pauză luată în mod forţat de către preşedintele Camerei Reprezentanţilor ca să îşi facă loc şi ca să mai evite din presiune, acea lege bipartizană negociată, votată masiv în Senat cu 70 de voturi «pentru» care alocă 60 miliarde dolari pentru Ucraina, va fi supusă la vot şi va trece. Cu aceste elemente de ajutor, Ucraina are instrumentarul financiar necesar pentru a ajunge la capăt. Iată, Germania şi-a dublat, de la 4 la 8 miliarde euro, ajutorul militar către Ucraina. Toate aceste elemente arată un sprijin susţinut în continuare pentru Ucraina, pentru a se putea apăra şi pentru a putea să îşi recâştige teritoriul în limitele recunoscute internaţional".

Preşedintele Centrului de Prevenirea Conflictelor şi Early Warning avertizează că nu va fi simplu deoarece "în democraţii există opinii diferite, există zone de falii pe care Rusia încearcă să le valorifice pentru a crea discrepanţe".

Iulian Chifu a continuat: "Avem nişte alegeri europene şi războiul informaţional e un instrument pe care Rusia l-a lansat asupra Occidentului în urmă cu 15 ani, dar noi ne-am trezit ceva mai târziu. Formula este foarte clară: în momentul de faţă ameninţarea unui război pe scară largă, de mare intensitate, pe termen lung al Rusiei asupra NATO, UE şi statelor din Flancul Estic nu poate fi respins ceea ce înseamnă că cea mai bună formulă de apărare este aceea de a ne pregăti, de a avea instrumentele necesare şi de a descuraja credibil orice acţiune a Federaţiei Ruse pe acest teritoriu. Acest lucru se face prin întărirea solidarităţii aliate, prin pregătirea capabilităţilor militare, a oamenilor, adaptării doctrinelor militare la lecţiile învăţate în Ucraina".

În ceea ce priveşte durata actualului conflict din Ucraina, deşi la începutul acestuia estima că va dura 3-5 ani, dar cu observaţia că în Siria s-a ajuns deja la 12 ani şi în Coreea de Nord conflictul e încă deschis, acum domnul Chifu susţine că "a discuta despre un termen în perspectiva unui război, cred că este mai mult o ghicitoare, pentru că nu se leagă măcar nici de viaţa lui Putin, de durata vieţii acestuia, pentru că în jurul lui este cineva care îl va moşteni".

Iulian Chifu a precizat: "Sigur că la dispariţia din viaţă a lui Putin va fi o lovitură şi vor fi momente în care succesiunea la conducerea Rusiei se va dezbate, dar de principiu - la cum vedem acum aşezată Federaţia Rusă, inclusiv după executarea lui Navalnîi - vedem că perspectiva este ca lui Putin să îi urmeze un putinist, deci cineva din cercul său. Va fi o persoană care nu va avea legitimitatea lui Putin, va trebui să şi-o câştige şi nu va putea să şi-o câştige decât continuând marile proiecte ale lui Putin, putinismul în primul rând pentru că el este supravieţuirea sistemului din jur, şi războiul. În privinţa războiului, şansa unui om din cercul lui Putin de a ieşi din acest război, în lipsa legitimităţii pe care Putin şi-a cucerit-o în 25 de ani, este foarte redusă. Deci e puţin probabil ca un succesor al lui Putin să declare a doua zi că Rusia încetează războiul. Nu suntem în situaţia post-prăbuşirii Uniunii Sovietice, în care după căderea zidului Berlinului s-a încheiat războiul Afganistan după 10 ani şi s-au retras trupele sovietice".

De aceea, prin prisma perspectivelor actuale, preşedintele Centrului de Prevenirea Conflictelor şi Early Warning consideră că responsabilitatea fundamentală a statului român este să îşi apere cetăţenii, să îşi apere teritoriul, să dea încredere, pentru că doar aşa se pot face investiţii şi se poate dezvolta economia.

Domnul Iulian Chifu a concluzionat: "Problema României este aceea de a-şi asigura, în lipsa capacităţilor sale, propria parte a efortului de apărare a ţării. Deci autorităţile trebuie să ofere instrumentului militar ceea ce are nevoie pentru a se alinia cu statele NATO şi a putea construi această descurajare credibilă. De asemenea, orice se întâmplă în Republica Moldova va privi România. Cine îşi imaginează că Republica Moldova poate fi o zonă gri sau o zonă tampon, cred că visează. În consecinţă, sigur că sprijinim Ucraina cât se poate de mult, până la capăt, dar în egală măsură în ceea ce priveşte Republica Moldova va trebuie să gândim formulele în care să o putem ajuta ca să aibă capacităţile necesare măcar să se poată confrunta structurile militare care se află în regiunea separatistă Transnistria".