IULIE FINANCIAR "Cuptor" a pârjolit ogoarele, a secat apele, a ridicat ROBOR-ul, a adus un nou val de Covid şi a modificat Codul Fiscal

Miezul verii calendaristice le-a adus autorităţilor centrale şi locale, pe lângă problemele cauzate de creşterea preţurilor din energie, inflaţie şi războiul din Ucraina, perspectivele unei crize alimentare, prin prisma secetei care a afectat sute de mii de hectare de culturi agricole din ţara noastră. Din cauza pagubelor înregistrate de fermieri, producătorii din domeniul panificaţiei au anunţat o creştere a preţurilor în toamnă, creştere ce s-ar adăuga majorărilor cauzate de inflaţia galopantă şi de evoluţia preţurilor din energie. Peste acestea, cetăţenii mai trebuie să suporte şi creşterea ratelor la creditele bancare, după ce indicele ROBOR a atins cote alarmante la finalul lunii trecute (în 29 iulie, Banca Naţională a României consemna un ROBOR la 3 luni de 7,97%) şi după ce, în 6 iulie, pentru ţinerea sub control a inflaţiei, Consiliul de Administraţie al Băncii Centrale a decis majorarea dobânzii de referinţă cu un punct procentual, de la 3,75% la 4,75%.

Şi, ca şi cum toate acestea nu ar fi fost de ajuns, la jumătatea lunii trecute, guvernul Ciucă a decis modificarea Codului Fiscal prin înlăturarea mai multor excepţii, printre care se numără şi impozitarea parţială a contractelor de muncă part-time, dar şi prin majorarea unor accize, a unor taxe şi impozite, noua arhitectură fiscală fiind contestată de majoritatea companiilor din mediul privat de afaceri, precum şi de structurile asociative din administraţia publică locală.

Luna iulie a mai consemnat şi revenirea Covid 19 în ţara noastră, mai precis valul al şaselea, vârful infectărilor fiind consemnat în 26 iulie, când au fost înregistrate 12.353 de cazuri în 24 de ore, fără însă ca autorităţile centrale să ia vreo măsură restrictivă pentru reducerea răspândirii noilor tulpini ale Sars-Cov 2.

• Măsurile lui Petre Daea pentru combaterea secetei

Fermierii s-au confruntat cu mari probleme pe parcursul lunii trecute, mai ales la culturile însămânţate în primăvară - porumb şi floarea soarelui - din cauza secetei pedologice peste care s-a aşternut un şoc atmosferic cauzat de temperaturile caniculare care s-au înregistrat nu doar în ţara noastră, ci pe întreg continentul european. Seceta a afectat şi o parte din culturile agricole irigate, deoarece o parte din sistemele de irigaţii din sudul şi estul ţării nu au mai putut fi folosite din cauza reducerii drastice a debitului Dunării şi a râurilor aferente din zonele respective.

Situaţia parţială înregistrată în 31 iulie de funcţionarii Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale arată că seceta a cuprins 24 de judeţe şi a afectat culturile agricole de pe 163.026 hectare, în timp ce Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor anunţa că seceta pedologică a cuprins 70% din suprafaţa ţării noastre.

De aceea, pentru a veni în sprijinul fermierilor, pe lângă comisiile de constatare în teren a pagubelor pentru acordarea unor despăgubiri, noul ministru al Agriculturii, Petre Daea (care a redevenit ministru în 8 iulie, cu trei zile înainte ca Direcţia Naţională Anticorupţie să anunţe începerea urmăririi penale pentru abuz în serviciu a fostului ministru al Agriculturii, Adrian Chesnoiu) a anunţat un set de măsuri ce ar urma să mai reducă din pierderile suferite de aceştia.

Astfel, în 14 iulie, Petre Daea, în urma discuţiilor cu reprezentanţii asociaţiilor de fermieri, anunţa că Ministerul Agriculturii a solicitat Comisiei Europene ca ţara noastră să primească avansul din subvenţiile la hectar într-un procent mai mare de 50%.

În aceeaşi zi, ministrul de resort anunţa programul guvernamental "De trei ori subvenţia", ce a devenit operaţional în 20 iulie şi prin care fermierii pot lua de la bănci credite de trei ori mai mari decât subvenţia pe care o primesc anual de la Uniunea Europeană, cu 80% garanţie de stat, prin Fondul de Garantare a Creditului Rural.

Dacă la program iniţial aderase doar CEC Bank, ulterior s-au înscris încă 14 bănci comerciale din ţara noastră.

În România, conform datelor Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, sunt aproape 80.000 de fermieri care primesc subvenţia la hectar de la Uniunea Europeană.

Pentru a veni şi în sprijinul altor fermieri afectaţi de secetă, ministrul Petre Daea a solicitat, în 28 iulie, o derogare privind perioada de retenţie a animalelor în ferme, condiţie obligatorie pentru acordarea sprijinului cuplat. Solicitarea ministrului vine în contextul în care ţara noastră se confruntă cu o secetă deosebită, afectând starea culturilor, în special a celor de primăvară (porumb, floarea soarelui etc.), a păşunilor şi bazei furajere, cu efecte semnificative asupra sectorului vegetal, şi implicit a celui zootehnic.

Din cauza secetei, la sfârşitul lunii trecute 779 de localităţi din ţară primeau apă restricţionat, potrivit datelor oferite de Administraţia Naţională "Apele Române". Cele mai afectate judeţe erau Botoşani, Iaşi, Vaslui, Galaţi, Suceava, Neamţ, Bacău şi Vrancea, unde apa este asigurată fie din sursa de apă de suprafaţă, fie din subteran. Cu toate acestea, reprezentanţii Apelor Române anunţau că reuşesc să menţină coeficientul de umplere de peste 70%, în principalele 40 de lacuri (cu folosinţă complexă), unde rezerva strategică este de 3,19 miliarde metri cubi de apă, în scădere faţă de 3,45 miliarde cât era la începutul lunii iulie 2022.

• Valul al şaselea de Covid, fără restricţii

Pandemia de Covid 19 a revenit în ţara noastră la mijlocul sezonului estival, luna trecută fiind înregistrate noi recorduri în privinţa numărului de persoane testate pozitiv în 24 de ore. Astfel, dacă în primele zile ale valului al şaselea al pandemiei Sars-Cov 2, mai precis în perioada 4-10 iulie, Ministerul Sănătăţii înregistra un total de 14.943 cazuri, vârful numărului persoanelor testate pozitiv în 24 de ore avea să fie atins în 26 iulie, când s-au consemnat 12.353 cazuri, pentru ca finalul lunii, 31 iulie, să consemneze doar 4079 noi cazuri în 24 ore. Efectele acestui val s-au simţit şi la nivelul autorităţilor centrale, unde printre infectaţi s-a numărat şi liderul social-democrat Marcel Ciolacu, preşedintele Camerei Deputaţilor, care, din această cauză, în 29 iulie nu s-a mai întâlnit cu Maia Sandu, preşedintele Republicii Moldova, aflată în vizită oficială în ţara noastră.

Cu toate acestea, autorităţile centrale nu au dispus nicio măsură restrictivă, deşi în 26 iulie, ziua în care a fost înregistrat vârful infectărilor în 24 de ore din luna trecută, Alexandru Rafila, ministrul Sănătăţii, a recomandat populaţiei să poarte mască de protecţie în spaţiile închise aglomerate şi în mijloacele de transport, pentru a limita răspândirea epidemiei de COVID-19.

Conform datelor Institului Naţional de Sănătate Publică, de la începutul pandemiei Covid 19 şi până la 31 iulie 2022 inclusiv au fost înregistrate 3.063.647 de cazuri confirmate de infecţie cu coronavirus, din care 65.999 de persoane infectate au decedat.

În aceste condiţii, ministrul Alexandru Rafila a anunţat că, după ce în toamnă va apărea vaccinul care va combate noile tulpini ale Sars-Cov 2, va recomanda vaccinarea persoanelor în vârstă de peste 80 ani şi a celor cu boli cronice, care au un risc ridicat de contractare a Covid 19.

• Impozite şi taxe mai mari, venituri reduse

Nevoia crescută de venituri la bugetul statului în condiţiile în care Guvernul a fost nevoit anul acesta să introducă noi măsuri de sprijin pentru cetăţeni şi pentru mediul de afaceri în condiţiile creşterii preţurilor din energie a ridicat în rândul coaliţiei PSD-PNL-UDMR necesitatea modificării Codului Fiscal pentru eliminarea unor excepţii la impozitare, dar şi pentru mărirea unor accize şi cote de impozitare, modificare ce ar urma să aibă un impact bugetar în acest an de 1,19 miliarde lei în plus şi de 10,5 miliarde lei în plus în 2023, conform estimărilor Ministerului de Finanţe.

Astfel, în 15 iulie, Guvernul a aprobat ordonanţa de urgenţă privind modificarea Codului Fiscal, act normativ care prevede, printre altele, creşterea impozitului pe dividende de la 5% la 8%, majorarea TVA-ului la 19% pentru băuturile cu zahăr şi la 9% pentru activităţile din sectorul HoReCa şi scăderea la 500.000 euro a pragului de impozitare pentru microîntreprinderi. Totodată, conform noului Cod Fiscal, angajaţii part-time va trebui să plătească contribuţii la salariul minim; se scade de asemenea pragul de la 30.000 lei la 10.000 lei pentru facilităţile din construcţii, agricultură şi industria alimentară, creşte taxarea veniturilor din jocuri de noroc, se introduc noi praguri pentru activităţile independente şi au crescut accizele pe tutun şi alcool, precum şi impozitul pe proprietate.

Ministrul Finanţelor a mai spus că o conformare voluntară crescută, raportată la cum arată acum Codul Fiscal, ar trebui să ne ducă la venituri bugetare de 31-32% din Produsul Intern Brut. În prezent, România are venituri fiscale de circa 27% din PIB şi cheltuieli bugetare de 40% din PIB.

În urma modificării Codului Fiscal, o parte dintre parlamentari, printre care se numără şi cei ai Forţei Dreptei - formaţiune politică al cărei lider este Ludovic Orban - au solicitat Avocatului Poporului să conteste la Curtea Constituţională ordonanţa de urgenţă aprobată de guvernul Ciucă, dar până în prezent Avocatul Poporului nu a răspuns solicitării formulată de către aceştia.

Cert este că modificarea Codului Fiscal nu era necesară prin prisma execuţiei bugetare pe primul semestru, prezentată în 27 iulie de Adrian Câciu, ministrul Finanţelor Publice, execuţie ce la prima vedere pare mai bună decât aceea de anul trecut pentru aceeaşi perioadă de timp. Conform datelor prezentate de ministrul Câciu, la şase luni deficitul public a ajuns la 1,71% din PIB, iar anul trecut era 2,88% din PIB.

• ROBOR, în creştere galopantă

Luna iulie a debutat, din punct de vedere financiar, cu o veste tristă pentru clienţii băncilor din ţara noastră. În 6 iulie, Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a decis majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 4,75% pe an, de la 3,75% pe an, începând cu data de 7 iulie 2022. Consiliul de Administraţie al BNR a mai decis majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 5,75% pe an, de la 4,75% pe an şi creşterea la 3,75% pe an a ratei dobânzii la facilitatea de depozit.

În cursul lunii trecute, a fost consemnată o creştere galopantă a indicelui ROBOR, creştere care continuă şi în luna august, când în primele zile a depăşit 8%. Astfel, dacă în 11 iulie indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a urcat la 6,87% pe an, iar indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a crescut la 7,06% pe an, în 29 iulie au fost consemnate următoarele valori: 7% -ROBOR la 1 lună, 7,97% - ROBOR la 3 luni şi 8,08% - ROBOR la 6 luni.

Referitor la această creştere a indicelui ROBOR, Adrian Câciu, ministrul Finanţelor Publice a spus: "ROBOR-ul nu este gestionat, până la urmă, de Ministerul de Finanţe, este un indicator, dacă vreţi, de piaţă; strategia pe care noi putem să o avem se înscrie în cadrul politicilor fiscal-bugetare de temperare, într-un orizont de timp, a inflaţiei, pentru că odată cu temperarea inflaţiei, am putea vedea o inversare a trendului de creşterea dobânzilor".

Totuşi, pentru a atenua pe moment efectele majorării acestui indice asupra persoanelor fizice şi juridice care au beneficiat de credite imobiliare, Guvernul, la iniţiativa Ministerului Finanţelor, a aprobat în 27 iulie Normele de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 90/2022 privind acordarea unor facilităţi pentru creditele acordate de bănci şi instituţii financiare nebancare anumitor categorii de debitori. Normele de aplicare descriu mecanismul de acordare a unor facilităţi garantate în favoarea creditorilor pentru beneficiarii de credite acordate în cadrul Programului Prima casă/Noua casă pe de o parte, iar pe de altă parte pentru persoane fizice sau juridice care au calitatea de împrumutat în alte categorii de contracte de credit.

Pentru a beneficia de facilitatea de suspendare la plată, trebuie îndeplinite cumulativ mai multe condiţii:

- creditele să fi fost acordate până la data de 30 aprilie 2022 inclusiv;

- data scadenţei finale de rambursare a ratelor să fie ulterioară datei solicitării suspendării obligaţiilor de plată;

- să nu fi fost înregistrat restanţe în ultimele 6 luni şi să nu fie înregistrate restanţe nici la data solicitării de suspendare a obligaţiilor de plată

- debitorul să depună cererea de suspendare a plăţilor în termen de 30 de zile de la data emiterii de către BNR a reglementărilor conform OUG 90/2022;

- debitorii au fost afectaţi financiar de situaţia gravă generată de criza actuală determinată direct sau indirect de criza energetică şi de războiul dintre Rusia şi Ucraina.

• Reducerea voluntară de 15% a consumului de gaze, fără efect în ţara noastră

Pe plan energetic, consemnăm decizia Consiliului UE prin care s-a stabilit o reducere voluntară cu 15%, începând cu 1 august 2022 până la 31 martie 2023, a consumului de gaze în statele membre, fiind exceptate doar statele care nu au alternative energetice sau nu sunt interconectate energetic cu alte ţări din Uniune. Decizia mai prevede că, în cazul declanşării unei alerte la nivel european cu privire la aprovizionarea cu gaze, reducerea cu 15% a consumului va deveni obligatorie. Propunerea pentru instaurarea obligativităţii reducerii consumului trebuie formulată de Comisia Europeană în anumite condiţii bine stabilite şi trebuie aprobată de Consiliul UE.

În ţara noastră, reducerea voluntară nu va avea niciun efect, conform declaraţiilor reprezentanţilor Ministerului Energiei, care au precizat că vom avea stocurile de gaze necesare pentru depăşirea cu bine a sezonului rece şi că ne încadrăm în parametri de stocare stabiliţi cu Comisia Europeană. Autorităţile de la Bucureşti şi preşedintele Klaus Iohannis au menţionat că, în cazul în care ar fi activat mecanismul de alertă la nivel european şi reducerea consumului ar deveni obligatorie, nu vor fi supuşi acestei măsuri consumatorii casnici şi nici serviciile publice esenţiale/critice, cum ar fi cele din domeniul sănătăţii, apărării şi ordinii publice, energiei, etc.

Klaus Iohannis a spus că mai degrabă ar trebui să fim interesaţi de situaţia energetică prin care trece Republica Moldova după începerea războiului din Ucraina, mai ales că preşedintele Maia Sandu a afirmat că doreşte să cumpere gaz din ţara noastră, deoarece Moldova a plătit dublu faţă de România gazele importate din Federaţia Rusă.