IULIE FINANCIAR Ne-am întors din Afganistan, minus 29

Cu mici excepţii, luna iulie a fost una relaxată, de vară, atât în plan economic, cât şi pe scena politică. Printre altele, am aflat că ţara noastră a avut 40 de proceduri de infringement, anul trecut, din partea CE, în creştere faţă de 2019, că avem un deficit bugetar în scădere de la an la an, dar că ne aşteaptă bugete complicate în anii următori, că forurile europene au avizat tranzacţia Orange-Telekom şi că centrul capitalei este în alertă din cauza gunoaielor.

Calmitatea de pe scena politică a fost favorizată şi de sfârşitul sesiunii parlamentare, la 30 iunie, dar şi de vacanţa în care au intrat cetăţenii încă din primele zile ale lui cuptor. Cu excepţia politicienilor liberali, aflaţi în campanie pentru alegerea viitoarei conduceri a PNL, România a intrat în concediu, profitând de numărul scăzut de cazuri de Covid-19, la nivel naţional. Cifrele lunii iulie ne arată că aceasta a debutat cu 31 de cazuri de infectare cu Covid-19 (1 iulie) şi s-a încheiat cu 156 de noi cazuri de infectări, raportate la 31 iulie.

Singurul "cutremur" înregistrat pe scena politică a fost revocarea neaşteptată din funcţia de ministrul al Finanţelor Publice a lui Alexandru Nazare, care a iscat vii dispute în interiorul PNL. Pe lângă acest eveniment, mai consemnăm eliberarea condiţionată a lui Liviu Dragnea, din penitenciarul Rahova, unde executa pedeapsa de 3 ani şi 6 luni primită pentru instigare la abuz în serviciu în dosarul angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman, precum şi încheierea misiunii militare din Afganistan, care a scos din vistieria statului, în ultimii 19 ani, peste 3 miliarde lei.

• Certificat digital şi proiect pentru o Românie educată

La 1 iulie, a intrat în vigoare şi în ţara noastră certificatului european digital Covid-19, care a fost introdus la nivelul Uniunii Europene în scopul de a facilita libera circulaţie pe durata pandemiei. Certificatul poate fi descărcat de pe site-ul certificat-covid.gov.ro şi este valabil în funcţie de tipul acestuia, astfel:

- certificatele de vaccinare, până la data de 30 iunie 2022;

- certificatele de testare - 24 de ore pentru testul antigen rapid şi 72 de ore pentru testul real-time PCR;

- certificatele de vindecare - 180 de zile de la data primului rezultat pozitiv la testul pentru SARS-CoV-2 înregistrat în platforma informatică CoronaForms.

Până la 15 iulie, în România au fost emise peste 1.000.000 de certificate digitale. Unele state membre ale Uniunii Europene, pentru a impulsiona propriul turism, au renunţat la obligativitatea folosirii acestor certificate. În 7 iulie, preşedintele Klaus Iohannis anunţa finalizarea consultărilor privind proiectul "România Educată" şi trecerea la faza de implementare.

El a menţionat că importantă pentru acest proiect naţional este asigurarea finanţării necesare, inclusiv prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă: "Mă refer, de exemplu, la reducerea abandonului şcolar prin sprijinirea a peste 2.500 de unităţi de învăţământ preuniversitar, dotarea a 10.000 de laboratoare şi cabinete şcolare, mobilarea a 75.000 de săli de clasă, construirea a 140 de creşe şi servicii complementare de educaţie timpurie, realizarea a 10 centre de învăţământ dual, dezvoltarea unei reţele de şcoli verzi şi formarea a 100.000 de cadre didactice pentru predarea online.

Astfel, proiectul România Educată are un sprijin financiar important, istoric aş spune, în valoare de 3,6 miliarde euro. Suplimentar, prin alte fonduri europene, vom finanţa cu 400 de milioane de euro renovarea unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat, pentru garantarea siguranţei şi a securităţii copiilor şi dascălilor în şcoli".

La şedinţa de guvern din 14 iulie, la care a participat şi preşedintele Klaus Iohannis, membrii Executivului au aprobat Memorandumul privind implementarea proiectului România Educată, pregătit timp de cinci ani în "laboratoarele" de la Palatul Cotroceni.

La ultima şedinţă de guvern de luna trecută, în 28 iulie, premierul Florin Cîţu a anunţat înfiinţarea Comitetului interministerial pentru monitorizarea implementării proiectului România Educată.

"Ştiţi foarte bine că este un proiect foarte important pentru noi. În PNRR sunt alocate peste 3,6 miliarde de euro pentru acest proiect. Din comitet fac parte Ministerul Educaţiei, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Ministerul Finanţelor, Ministerul Justiţiei, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, Ministerul Dezvoltării, Ministerul Culturii, Ministerul Tineretului şi Sportului. În plus, la lucrări participă, în calitate de membri, vicepremierii Guvernului, conducerea este asigurată de prim-ministru, în calitate de preşedinte şi de ministrul educaţiei, în calitate de vicepreşedinte. Administraţia Prezidenţială are un statut de invitat permanent, dar, foarte important, la lucrările comitetului pot participa, în calitate de invitaţi, experţi în educaţie şi reprezentanţi ai societăţii civile. Contez foarte mult pe aportul acestora, experţi în educaţie şi reprezentaţii societăţii civile, la implementarea cu succes a acestui program", a precizat şeful guvernului.

• 40 de cazuri de infringement împotriva României, în 2020

Comisia Europeană a deschis, anul trecut, 40 de cazuri noi de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor de către România, în creştere cu aproximativ 5% comparativ cu 2019, când numărul acestora a fost de 38, potrivit Raportului anual privind monitorizarea aplicării dreptului Uniunii Europene, adoptat în 23 iulie.

Per total, în 2020, Comisia a deschis 903 cazuri noi de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor, în creştere cu 13% comparativ cu 2019, când numărul de cazuri noi a fost de 797.

• Deficit în scădere, bugete viitoare complicate

Deficitul nostru bugetar la jumătatea anului este de 2,96% din PIB, în scădere cu 1,38 puncte procentuale comparativ cu cel din perioada similară a lui 2020, respectiv o scădere de 11,3 miliarde de lei. Ca valoare nominală, deficitul la şase luni se ridică la 33,8 miliarde lei, arată proiectul de execuţie bugetară publicat în 27 iulie.

Analiştii contactaţi de ziarul BURSA arată că reducerea deficitului a fost impulsionată de revenirea economiei şi că bugetele anilor următori vor fi în continuare foarte complicate, având în vedere angajamentele României în faţa partenerilor europeni de a reduce deficitul bugetar sub 3% cel târziu până în 2024, după deficitul record de 9,2% din anul pandemic 2020.

Veniturile bugetului general consolidat au însumat 176,38 miliarde lei în prima jumătate a anului 2021, cu 20,6% peste nivelul încasat în aceeaşi perioadă a anului trecut. Cheltuielile bugetare s-au cifrat la 210,19 miliarde lei, în creştere cu 9,8%, în perioada analizată.

• Comisia Europeană a aprobat achiziţia Telekom de către Orange

Comisia Europeană a aprobat achiziţia Telekom Romania Communications de către Orange SA, conform anunţului făcut de instituţia europeană la finalul lunii trecute. Aprobarea este condiţionată de cesionarea participaţiei minoritare de 30% a TKR în Telekom România Mobile Communications, care este un concurent direct al Orange.

• Alexandru Nazare - victima luptei politice din interiorul PNL

Solicitarea revocării lui Alexandru Nazare din funcţia de ministru al finanţelor de către premierul Florin Cîţu şi asumarea interimatului pentru 45 de zile în fruntea Finanţelor de către şeful Guvernului, pentru pregătirea rectificării bugetare din luna august au constituit capul de afiş al zilei de 8 iulie. Conform analiştilor politici, revocarea lui Nazare, în ciuda statisticilor favorabile înregistrate de Ministerul Finanţelor în mandatul acestuia, este parte a războiului declanşat în interiorul PNL între cele două tabere din jurul lui Cîţu şi Orban, fostul ministru al finanţelor fiind un apropiat al actualului preşedinte liberal. Premierul Florin Cîţu a menţionat că a făcut o evaluare la şase luni şi anumite proiecte cu finanţare europeană au fost întârziate, anunţând că va trimite corpul de control la Ministerul Finanţelor pentru o analizare amănunţită a situaţiei. Imediat, Ludovic Orban a declarat că nu este de acord cu revocarea respectivă, deoarece, în opinia domniei sale, nu sunt motive pentru demiterea lui Alexandru Nazare.

Preşedintele Klaus Iohannis a aprobat, în 8 iulie, cererea de revocare a lui Alexandru Nazare şi numirea ca interimar la conducerea Finanţelor a premierului Florin Cîţu.

Tot în şedinţa de guvern din 8 iulie a fost aprobată hotărârea prin care, începând cu 12 iulie, starea de alertă a fost prelungită cu 30 de zile, fiind stabilite noi relaxări.

• Noua conducere a Consiliului Concurenţei şi-a început mandatul de 5 ani

Preşedintele Klaus Iohannis a participat, în 8 şi 9 iulie, la cel de-al şaselea Summit al Iniţiativei celor Trei Mări (I3M), care a avut loc la Sofia, în Bulgaria. Printre altele, în cadrul întrevederii pe care a avut-o cu delegaţia Congresului SUA, Klaus Iohannis a apreciat susţinerea de către Washington a îndeplinirii obiectivelor Iniţiativei în domenii precum dezvoltarea economică sustenabilă şi competitivă a regiunii Europei Centrale şi de Sud-Est, consolidarea interconectivităţii regionale, întărirea relaţiei transatlantice şi dezvoltarea rezilienţei strategice.

Revenit în ţară, preşedintele Klaus Iohannis a participat, în 13 iulie, la depunerea jurământului pentru un nou mandat de către conducerea Consiliului Concurenţei (preşedinte - Bogdan Chiriţoiu, vicepreşedinte - Dan Virgil Pascu).

• Liviu Dragnea, eliberat condiţionat

Liviu Dragnea, fostul preşedinte al PSD şi fost preşedinte al Camerei Deputaţilor, a fost, eliberat condiţionat, în 15 iulie, din Penitenciarul Rahova, după ce a executat 2 ani şi 2 luni din pedeapsa de 3 ani şi 6 luni de închisoare primită în 27 mai 2019, în dosarul angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman. Decizia de eliberare condiţionată a fostului lider social-democrat a fost luată de magistraţii Tribunalului Giurgiu.

În 26 iulie, Direcţia Naţională Anticorupţie a prelungit sechestrul pe averea fostului lider al PSD, din cauza prejudiciului constatat de procurori în dosarul Tel Drum în care acesta are calitatea de inculpat. Liviu Dragnea are calitatea de inculpat în dosarul Tel Drum pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, două infracţiuni de abuz în serviciu cu obţinere de foloase pentru sine sau pentru altul, instigare la infracţiunea de folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene, în forma participaţiei improprii.

În afara acestui dosar, Liviu Dragnea este urmărit penal şi în cauza privind deplasarea pe care a făcut-o în SUA la ceremonia de învestire a fostului preşedinte american Donald Trump, unul dintre sponsorii acestei deplasări fiind ulterior susţinut şi impus de Dragnea pentru a ocupa funcţia de consul al României la Bonn.

• CCR - "oaia neagră" în raportul Comisiei Europene privind statul de drept

Decizia Curţii Constituţionale a României (CCR) din 8 iunie 2021 ridică îngrijorări serioase, întrucât pune la îndoială principiul supremaţiei dreptului Uniunii Europene în faţa dreptului intern, se arată în secţiunea privind ţara noastră din raportul privind statul de drept publicat, în 20 iulie, de Comisia Europeană. Oficialii de la Bruxelles nu sunt de acord cu decizia CCR, care nu a acceptat hotărârea din 18 mai 2021 a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, ce stabilea că fiecare instanţă din ţara noastră poate decide singură cu privire la Secţia de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ), secţie care nu s-ar înscrie în normele dreptului european, deoarece nu ar asigura independenţa magistraţilor şi a actului de justiţie.

Decizia Curţii Constituţionale constituie un obstacol semnificativ pentru instanţele chemate să aplice cerinţele legislaţiei UE stabilite în hotărârea CJUE atunci când se pronunţă asupra cazurilor instrumentate de SIIJ, susţin oficialii de la Bruxelles.

În raport se mai arată că modificările aduse în perioada 2017-2019 la legile justiţiei constituie un impediment major pentru buna funcţionare a Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi că ele trebuie înlăturate pentru ca lupta împotriva corupţiei să revină în parametri optimi.

• Bilanţul misiunii române în Afganistan: 32.000 de militari trimişi pe câmpul de luptă, 29 de morţi, cheltuieli de peste 3 miliarde lei

Preşedintele Klaus Iohannis a emis, în 16 iulie, decretul prin care a promulgat legea de ratificare a Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Statelor Unite ale Americii privind cooperarea în legătură cu proiectele nuclearo-energetice de la Cernavodă şi în sectorul energiei nucleare civile din România, semnat la Bucureşti, la 9 decembrie 2020, şi la Upper Marlboro, la 4 decembrie 2020. Prin acest acord, partea americană se angajează la finanţarea unor proiecte în valoare de 7 miliarde dolari pentru centrala nucleară de la Cernavodă. Acordul respectiv respectă normele europene în materie, conform deciziei Comisiei de la Bruxelles.

În 21 iulie, autorităţile au marcat oficial încheierea misiunii Forţelor Armate ale României în Afganistan, care este cea mai lungă, complexă şi importantă operaţiune militară în afara teritoriului naţional de după cel de-al doilea război mondial. Bilanţul misiunii militare române în Afganistan este unul care nu lasă loc la nicio interpretare - 3 miliarde lei, adică peste 600 milioane euro reprezintă cheltuielile efectuate de statul român în cei 19 de ani în care soldaţii români au îndeplinit atât misiuni de luptă, cât şi de pază şi protecţie şi menţinere a păcii în Afganistan, în special în zona Zabul, una dintre cele mai nesigure din statul asiatic. La misiune, de-a lungul celor două decenii, au participat peste 32.000 de militari (în 37 de rotaţii a câte şase luni), dintre care 27 şi-au pierdut viaţa şi 227 au fost răniţi. Decedaţilor din rândurile Armatei li s-au adăugat doi rezervişti români, dintre care unul era angajat al Ministerului Afacerilor Externe şi altul aparţinea Organizaţiei Naţiunilor Unite.

Încheierea misiunii în Afganistan a fost marcată de decorarea de către preşedintele Klaus Iohannis a drapelelor de luptă a tuturor formaţiunilor ce au participat în zona respectivă, precum şi de defilarea membrilor acestora pe sub Arcul de Triumf.

În aceeaşi zi, Guvernul, confruntat în luna iulie cu pagubele provocate de inundaţii, a aprobat alocarea a 148,7 milioane de lei din fondul de intervenţii pentru 17 judeţe.

Membrii Executivului au aprobat şi ordonanţa de urgenţă prin care au fost stabilite metodele de intervenţie imediată pentru specia de urs brun. Este vorba despre tranchilizarea, relocarea, extragerea sau anihilarea (vânarea) exemplarelor de urs care sunt agresive şi atacă populaţia din zonele montane. Decizia va fi luată de un comitet local, a cărui componenţă şi competenţă sunt criticate de organizaţiile de protecţie a animalelor şi de organizaţiile de mediu.

• Cîţu, reclamat la DNA pentru instigare la abuz în serviciu

Comunitatea Declic a depus, la finalul lunii trecute, la DNA, o plângere penală în care prim-ministrul este acuzat de instigare la abuz în serviciu. Reclamaţia face referire la un document ce poartă antetul Guvernului şi care conţine un punctaj de comunicare în campania internă pentru şefia PNL şi care a fost trimis de la Palatul Victoria, de o consilieră a prim-ministrului, liderilor liberali din teritoriu.

"Eu nu pot să comentez decât pe baza unor documente oficiale. Din punctul meu de vedere, document oficial înseamnă înregistrat, cu semnături, şi aşa mai departe. Acestea sunt documente oficiale. (...) Niciodată un astfel de document nu a fost înregistrat sau mi-a fost mie prezentat în niciun moment", a spus premierul Florin Cîţu.

În 22 iulie, premierul a participat alături de reprezentanţii altor autorităţi ale statului, la Palatul Cotroceni, la ceremonia în cadrul căreia preşedintele Klaus Iohannis l-a decorat, cu prilejul împlinirii vârstei de 70 de ani, pe Preafericitul Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, cu cea mai înaltă decoraţie a statului român, Ordinul Naţional "Steaua României" în grad de Colan.

• Roşia Montană - în patrimoniul UNESCO

Situl minier Roşia Montană a devenit, în 27 iulie, parte a Patrimoniului Cultural al umanităţii şi a Patrimoniului mondial aflat în pericol, în urma deciziei de înscriere luată de Comitetul Patrimoniului Cultural UNESCO.

Decizia a fost luată în urma recomandării ICOMOS - Consiliul Internaţional al Monumentelor şi Siturilor - care a susţinut înscrierea sitului şi în Patrimoniul mondial în pericol, deoarece în prezent nu există nicio certitudine că nu pot fi reluate activităţile miniere în zonă. De asemenea, ICOMOS a recomandat ca experţii să facă o vizită în zonă, să fie făcute recomandări şi controale, astfel încât "să fie întreruptă cât mai rapid autorizaţia pentru exploatare minieră".

Procesul a demarat în septembrie 2016, la Paris, când situl Roşia Montană a fost inclus pe lista indicativă a UNESCO, un prim pas către lista Patrimoniului UNESCO. Dosarul Roşia Montană, pregătit de fostul ministru al Culturii, Corina Şuteu, a fost depus la UNESCO în 4 ianuarie 2017, în ultima zi a guvernului condus de Dacian Cioloş.

În ultima şedinţă de guvern din luna iulie au fost aprobate noile relaxări care au intrat în vigoare de la 1 august. Conform noilor dispoziţii, activităţile cultural-artistice şi de divertisment pot fi organizate în spaţii deschise, cu participarea a cel mult 75.000 de persoane, în localităţile cu incidenţă mai mică sau egală cu 2 la mia de locuitori. O condiţie importantă este că participanţii trebuie să fie vaccinaţi, trecuţi prin boală sau testaţi. De asemenea, competiţiile sportive în spaţii închise sau deschise sunt permise cu spectatori până la 75% din capacitatea maximă a spaţiului, cu asigurarea unei distanţe de minim un metru între persoane şi dacă incidenţa în localitate este mai mică sau egală cu 2 la mie, iar activităţile din baruri, cluburi, discoteci şi săli de jocuri se poate desfăşura până la capacitate maximă a spaţiilor închise, în intervalul orar 5:00-2:00.

Finalul lunii trecute a arătat încă o dată starea dezastruoasă în care se află infrastructura feroviară din ţara noastră. Două accidente feroviare succesive provocate de trenurile de marfă ale Reofersped şi Tim Cargo Rail în zona Feteşti au dus la întârzierea cu sute de minute a trenurilor de persoane pe tronsonul Bucureşti-Constanţa, iar copacii care au căzut pe calea ferată în urma vijeliilor au blocat în câmp mai multe trenuri de călători. Deoarece conducerea CFR Călători nu a găsit soluţii alternative de transport, premierul Cîţu a solicitat demiterea acesteia, dar colegii de guvernare de la USR PLUS au considerat că nu se impune o astfel de măsură.