Japonia - cel mai mare deţinător străin de titluri de trezorerie americane

Lupta de un deceniu a Băncii Japoniei împotriva deflaţiei şi a stagnării economice a dus la profituri aproape zero pe plan intern, ceea ce a obligat investitorii japonezi să-şi mute banii în străinătate, adesea în Statele Unite. Drept urmare, Japonia este de departe cel mai mare deţinător străin de titluri de trezorerie americane, băncile nipone, fondurile de pensii, companiile de asigurări etc. având în proprietate un total de 1,138 trilioane de dolari la sfârşitul anului 2023, potrivit statista.com, care citează datele Departamentului Trezoreriei din SUA. Urmează China, cu deţineri de 816 miliarde de dolari, Marea Britanie - cu 754 de miliarde de dolari, Luxemburg - cu 371 de miliarde de dolari, Canada - cu 336 de miliarde de dolari, Irlanda - cu 332 de miliarde de dolari, Belgia - cu 314 miliarde de dolari şi Insulele Cayman, cu 305 miliarde de dolari.

În pofida deciziei Băncii Japoniei de a renunţa la controlul curbei randamentelor şi la dobânzile negative, experţii nu se aşteaptă la o schimbare imediată în situaţia mai sus menţionată, respectiv în plasamentele de peste un trilion de dolari pe care investitorii japonezi le-au făcut pe pieţele internaţionale de obligaţiuni.

• Banca Japoniei a majorat dobânda în martie, pentru prima oară în ultimii 17 ani

Banca centrală a Japoniei (BoJ) a decis, la data de 19 martie, să majoreze rata dobânzii de referinţă pentru prima dată în ultimii 17 ani, punând capăt unei politici de lungă durată a dobânzilor negative menite să stimuleze economia.

La finalul reuniuni comitetului de politică monetară din data respectivă, Banca Japoniei a anunţat că va aplica o dobândă de referinţă pe termen scurt cuprinsă între 0 şi 0,1%, faţă de minus 0,1%, cât era nivelul la care se situa din ianuarie 2016. Aceasta a fost prima decizie de majorare a costului creditului adoptată de BoJ după luna februarie 2007.

"Politica dobânzilor negative, combinată cu alte măsuri de injectare a banilor în economie şi de menţinere a costurilor de împrumut la un nivel scăzut şi-au îndeplinit rolurile", a declarat, la momentul respectiv, guvernatorul Băncii Japoniei, Kazuo Ueda. Deşi băncile din sectorul privat nipon şi alte organizaţii financiare vor lua propriile decizii cu privire la dobânzi, guvernatorul BoJ a spus că nu prevede vreo creştere semnificativă.

Banca centrală niponă are o ţintă de inflaţie de 2% pe care a folosit-o ca reper pentru a stabili dacă Japonia a scăpat în sfârşit de tendinţele deflaţioniste. Dar, banca a rămas precaută în privinţa "normalizării" politicii monetare sau a renunţării la dobânzile negative ale împrumuturilor, chiar şi după ce datele au arătat că inflaţia s-a apropiat de ţintă în ultimele luni.

În luna martie, unii analişti citaţi de CNBC preconizau că Banca Japoniei îşi va schimba cursul politicii monetare în următoarele două luni. Potrivit acestora, în timp ce majoritatea băncilor centrale majore caută să relaxeze politica monetară după mai bine de doi ani de înăspriri agresive menite să combată inflaţia, decizia Băncii Japoniei este în sens invers.

Următoarea reuniune de politică monetară a Băncii Japoniei este programată să aibă loc săptămâna aceasta. Analiştii aşteaptă menţinerea ratei dobânzii-cheie. Conform Japan Times, tot mai mulţi economişti preconizează că Banca Japoniei va recurge la o nouă majorare a dobânzii în luna octombrie.

"Reuniunea de săptămâna viitoare este pentru a analiza impactul schimbărilor de politică monetară", spune Naoya Hasegawa, strateg-şef pentru obligaţiuni la Okasan Securities, menţionând: "Mă aştept la o următoare creştere a dobânzii în octombrie, odată ce se va confirma o îmbunătăţire a cheltuielilelor şi a încrederii consumatorilor, în baza salariilor mai mari şi a unei reduceri de taxe".

Într-un interviu de la începutul acestei luni, guvernatorul Băncii Japoniei sugera o şansă de creştere a ratei dobânzii în a doua jumătate a anului curent.