Băncile europene se confruntă cu mai puţine ameninţări din cauza unora dintre problemele care apar acum pe pieţele imobiliare comerciale decât rivalele lor din SUA, sunt de părere analiştii JPMorgan Chase & Co., informează Reuters. Conform sursei citate, economiştii au temeri că proprietatea imobiliară comercială ar putea fi următorul segment cu probleme dacă turbulenţele de pe pieţele bancare globale vor declanşa o criză mai amplă a creditului pentru sectorul menţionat, care valorează mai multe trilioane de dolari şi care era deja sub presiune.
Cererea de spaţii de birouri a fost diminuată de tendinţa de a lucra de acasă din perioada pandemiei şi, deşi creşterea ratelor dobânzilor globale a făcut ca firmele să se împrumute mai scump, structura pieţei europene a oferit un oarecare confort.
Analiştii JPMorgan declară: "În principiu, credem că nicio contagiune din partea băncilor americane sau a pieţei imobiliare comerciale din SUA către băncile europene nu este justificată, având în vedere dinamica diferită a sectorului. În timp ce piaţa din SUA este afectată de ratele ridicate de neocupare a birourilor şi de creşterea neglijabilă a chiriilor, Europa are mult mai puţine proprietăţi goale şi beneficiază de mai multe contracte de închiriere al căror preţ este corelat cu inflaţia".
"Europa - SUA: 2-0!", spun cei de la JPMorgan, făcând o paralelă cu un meci de fotbal.
Principala teamă a factorilor de decizie politică este aşa-numita "buclă fatală" în care preocupările legate de sănătatea băncilor declanşează retrageri masive de depozite şi încurajează băncile să facă apel la împrumuturi imobiliare în încercarea de a elibera bani. "Acest lucru ar accelera o scădere a sectorului imobiliar, aşa cum s-a întâmplat în timpul crizei financiare globale din 2007-2008", conform sursei citate.
• Capital Economist: "Preţurile proprietăţilor comerciale din SUA vor scădea cu încă 18-20%"
Analiştii de la Capital Economist au estimat săptămâna aceasta că preţurile proprietăţilor comerciale din SUA vor mai scădea cu 18-20%, fiind deja cu 4-5% mai mici faţă de vârful de la jumătatea anului 2022.
Împrumuturile pentru proprietăţi comerciale reprezintă aproximativ 40% din toate creditele acordate de băncile mai mici din SUA, definite de Rezerva Federală (Fed - banca centrală) ca fiind cele din afara primelor 25 (cele mai mari) bănci după mărimea activelor. Aceste bănci au acordat aproximativ 70% din creditele destinate sectorului imobiliar comercial, notează sursa citată.
Conform JPMorgan, viziunea pozitivă a băncii cu privire la piaţa imobiliară comercială europeană se bazează pe intenţia băncilor europene de a continua să furnizeze finanţare sectorului.
"În opinia noastră, lichiditatea este cheia problemei, mai ales în contextul unei clase de active nelichide precum piaţa imobiliară comercială", spun analiştii băncii americane, concluzionând: "Am fi tentaţi să spunem că evaluările nu contează, dar asta până când nu eşti nevoit să vinzi activele repede".
• Jefferies: "Băncile din Europa pot face faţă unei pierderi de 38% din depozite, înainte să fie nevoite să vândă active"
Băncile europene, în medie, pot face faţă unei pierderi de 38% din depozite fără să fie nevoite să vândă în pierdere obligaţiunile guvernamentale pe care le deţin sau să înstrăineze de urgenţă active nelichide, susţin analiştii băncii americane Jefferies, conform Reuters.
Colapsul Silicon Valley Bank, după retragerile din depozite care au forţat creditorul regional american să vândă în pierdere titluri de stat a generat o concentrare a atenţiei investitorilor pe potenţialele pierderi cu care se pot confrunta băncile ce deţin bonduri guvernamentale. În acest context, analiştii Jefferies spun: "În urma problemelor de la câteva bănci regionale americane şi a preluării Credit Suisse de către UBS, investitorii caută să găsească verigile slabe din sistem. Discuţiile celor mai mulţi investitori au în vedere riscul dispariţiei depozitelor şi cum poate fi stopată o astfel de evoluţie".
Majorările dobânzilor au redus preţul stabilit pe piaţă pentru bondurile guvernamentale, dar băncile nu trebuie să reflecte aceste evoluţii în cazul obligaţiunilor suverane deţinute pe care intenţionează să le păstreze până la scadenţă, notează sursa citată, menţionând că, astfel, instituţiile de credit evită o lovitură la adresa rezervelor lor de capital.
Dar, investitorii sunt îngrijoraţi în legătură cu riscul ca băncile să fie la un moment dat forţate să vândă titlurile deţinute până la scadenţă. Potrivit calculelor realizate de Jefferies, media băncilor europene ar putea pierde, în teorie, 38% din depozite înainte să se confrunte cu riscuri semnificative la adresa capitalului, din cauza pierderilor cauzate de titlurile deţinute până la scadenţă sau vânzarea altor active nelichide.
Reglementările privind lichidităţile pe termen scurt, introduse după criza financiară globală, "par să funcţioneze conform aşteptărilor", susţin analiştii, care au studiat capacitatea băncilor de a acoperi rapid retragerile din depozite cu pierderi minime sau fără pierderi, faţă de nivelul depozitelor de retail, care conţine 63% din baza medie a depozitelor bancare.
Depozitele de retail sunt o sursă importantă de stabilitate a finanţării deoarece sunt mai rezistente decât depozitele corporate şi nu afectează costul finanţării.
"Analizele noastre arată că Fineco, Swedbank, Credit Agricole şi National Bank of Greece au rezultate relativ bune. Standard Chartered, Santander şi BBVA nu au scoruri ridicate în mod deosebit, dar diversificarea lor geografică trebuie luată în calcul ca un factor care atenuează dificultăţile", conchid analiştii Jefferies.
Oficialii grupului bancar austriac Raiffeisen Bank International (RBI) au catalogat ieri drept "aroganţă morală" criticile îndreptate spre afacerile băncii din Rusia, chiar dacă au anunţat că vor analiza o posibilă vânzare a acestor operaţiuni, în contextul presiunilor crescute, transmite Reuters.
Preşedintele RBI, Erwin Hameseder, i-a acuzat pe critici că practică "o gândire morală de tip alb sau negru" dintr-o poziţie confortabilă lipsită de riscuri şi a subliniat faptul că majoritatea firmelor occidentale nu au plecat încă din Rusia.
"Aceasta este realitatea", a spus Erwin Hameseder la Adunarea Generală Anuală a acţionarilor Raiffeisen, notează Agerpres.
Cu toate acestea, directorul general al RBI, Johann Strobl, le-a spus acţionarilor că banca austriacă va analiza o posibilă vânzare sau separare de afacerile din Rusia. Potrivit lui Strobl, Raiffeisen va continua să îşi reducă activităţile în Rusia în timp ce îşi evaluează opţiunile, dar va menţine anumite operaţiuni în ideea de a putea să îşi păstreze licenţa bancară. "RBI va analiza posibile tranzacţii care pot conduce la o vânzare sau separare a Raiffeisenbank Russia şi a decuplării sale de grupul RBI, în consultare cu autorităţile relevante", a spus Johann Strobl.
La începutul acestei luni, Reuters dezvăluia că Banca Centrală Europeană (BCE) pune presiune pe Raiffeisen Bank International să îşi vândă afacerile foarte profitabile din Rusia. Aceste presiuni au venit după ce un înalt oficial american a ridicat semne de întrebare cu privire la afacerile Raiffeisen Bank din Rusia, cu prilejul unei vizite la Viena care a avut loc luna trecută, conform unei surse citate de Reuters.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 31.03.2023, 10:55)
Trebuia adaugat in titlu “INCA”…
s c cret