Julius Baer: "Criza de încredere în sectorul bancar global este departe de final"

Statutul Elveţiei de "bancher mondial" pentru cei foarte bogaţi nu este "dat de Dumnezeu", avertizează şeful uneia dintre cele mai mari bănci din ţara afectată de criza generată de problemele de la Credit Suisse, bancă preluată recent de gigantul UBS Group.

Guvernul elveţian şi autorităţile de reglementare trebuiau să comunice mai bine cu investitorii internaţionali îngrijoraţi de această situaţie, spune, citat de Financial Times (FT), directorul executiv al Julius Baer, Philipp Rickenbacher, avertizând că această criză de încredere în sectorul bancar global este departe de final.

"Lucrurile vor fi în continuare foarte complicate", consideră Rickenbacher, făcând referire la înăsprirea rapidă a politicii monetare de către băncile centrale şi la stresul la care este supus sistemul financiar.

Elveţia, renumită pentru stabilitatea băncilor sale, s-a aflat în centrul tulburărilor actuale de pe piaţa bancară. În urmă cu două săptămâni, autorităţile elveţiene au fost forţate să orchestreze preluarea de urgenţă a Credit Suisse de către rivalul mai mare UBS, acordând garanţii guvernamentale uriaşe, cu scopul prevenirii unui colaps bancar catastrofal. Acordul privind preluarea Credit Suisse a şocat lumea bancară.

Julius Baer, care administrează active de aproximativ 424 de miliarde de franci (462 de miliarde de dolari) pentru persoane bogate, este pe cale să devină a doua mare bancă din Elveţia, conform FT. Rickenbacher spune că piaţa financiară elveţiană este un "ecosistem remarcabil", dar a fost supusă unui test, iar în condiţiile actuale, "de presiune", bancherii elveţieni "trebuie să răspundă". Rickenbacher menţionează că observă retragerea clienţilor bogaţi de la UBS şi Credit Suisse - bănci ale căror modele de afaceri presupun activităţi de investiţii mai riscante - şi se îndreaptă către băncile tradiţionale, mai conservatoare.

Julius Baer, care are o existenţă de 133 de ani, este cea mai mare bancă privată din Elveţia, dar nici aceasta nu a fost lipsită de controverse în trecut. FT aminteşte că autoritatea de reglementare a pieţei elveţiane, Finma, i-a impus în 2020 un regim strict de monitorizare, ca urmare a constatărilor potrivit cărora nu a reuşit să respecte timp de aproape un deceniu standardele împotriva spălării banilor. Banca a plătit, de asemenea, sute de milioane de dolari în amenzi către autorităţile americane de reglementare, în ultimii 15 ani.

• Preluarea Credit Suisse de către UBS, anchetată de Procuratura din Berna

Procuratura Federală din Elveţia a decis să deschidă o investigaţie cu privire la preluarea, sprijinită de către statul elveţian, a băncii Credit Suisse de către rivala mai mare UBS Group, conform Financial Times.

Procuratura de la Berna va analiza posibila încălcare a legii de către oficialii guvernamentali, organismele de reglementare şi directorii celor două bănci, care la mijlocul lunii trecute au căzut de acord asupra unei preluări în regim de urgenţă a Credit Suisse de către UBS, pentru a evita o potenţială criză financiară cu efecte catastrofale, precizează Financial Times.

"Biroul procurorului federal vrea să îşi îndeplinească în mod activ misiunea şi responsabilitatea de a contribui la un centru financiar curat în Elveţia şi a pus la punct această monitorizare pentru a lua imediat acţiuni dacă vor exista situaţii care au legătură cu domeniul său de activitate", a informat Procuratura din Berna, notează Agerpres.

În urmă cu două săptămâni, UBS a acceptat să preia rivala Credit Suisse pentru trei miliarde de franci (3,3 miliarde de dolari), în cadrul unei tranzacţii puse la punct de Guvernul elveţian, Banca Naţională şi Autoritatea de reglementare a pieţelor financiare în ideea de a evita o prăbuşire a sistemului financiar elveţian.

Potrivit procurorului Stefan Blattler, există "numeroase aspecte ale unor evenimente din jurul Credit Suisse" care justifică o investigaţie şi care trebuie să fie analizate pentru a "identifica orice infracţiune care ar putea fi de competenţa procurorului".

"Căsătoria" forţată a Credit Suisse cu UBS a provocat numeroase critici în Elveţia, partidele politice au cerut organizarea unei sesiuni speciale a Parlamentului în cursul acestei luni, la care ar urma să fie supusă votului înfiinţarea unei comisii speciale de anchetă. De asemenea, sondajele de opinie arată că peste trei sferturi din elveţieni se opun acestei tranzacţii care va da naştere unui gigant financiar cu active de aproximativ 1.600 de miliarde de dolari şi peste 120.000 de angajaţi la nivel mondial.

Autorităţile elveţiene insistă că, având în vedere urgenţa cu care se derulau lucrurile, nu au avut de ales. Credit Suisse a înregistrat o deteriorare dramatică a capacităţii sale de a accesa lichiditate în zilele de dinaintea cumpărării de către UBS. Potrivit ministrului elveţian de Finanţe, Karin Keller-Sutter, o preluare de către stat a Credit Suisse, sau un proces de lichidare controlată nu erau alternative viabile având în vedere riscurile financiare inacceptabile pe care le-ar fi creat pentru contribuabili.

Acţionarii Credit Suisse, care nu vor primi decât 76 de centime pentru fiecare acţiune pe care o deţin la Credit Suisse, urmează să se reunească astăzi la Zurich pentru Adunarea generală a băncii. Ulterior, acţionarii UBS se vor reuni şi ei, tot la Zurich. Fuziunea UBS/Credit Suisse se va face fără aprobarea acţionarilor, autorităţile eliminând obligaţia de a-i consulta pe acţionari în numele interesului superior al stabilităţii pieţei financiare.

Potrivit săptămânalului SonntagsZeitung, instituţia financiară creată prin preluarea Credit Suisse de către UBS ar putea elimina între 20% şi 30% din locurile de muncă totale, adică între 25.000 şi 36.000 de posturi în întreaga lume.

Cifra este mult mai mare decât avea în vedere Credit Suisse în planul său de restructurare dezvăluit înainte ca autorităţile elveţiene să preseze UBS să preia Credit Suisse. În acest plan, Credit Suisse prognoza că va elimina 9.000 de posturi până în 2025.

Înainte de preluare, UBS avea puţin peste 72.000 de angajaţi, faţă de peste 50.000 de angajaţi la Credit Suisse.

Potrivit SonntagsZeitung, banca rezultată în urma fuziunii ar putea elimina aproximativ 11.000 de locuri de muncă numai în Elveţia. Publicaţia nu precizează care este perioada în care ar urma să se efectueze aceste restructurări şi nici activităţile care vor fi cele mai afectate în rândul celor două entităţi.

Cu toate acestea, sâmbătă, viitorul director general al UBS, Sergio Ermotti, a ţinut să răspundă îngrijorărilor referitoare la mărimea instituţiei create după preluarea Credit Suisse de către UBS. "Chiar şi prin punerea laolaltă a UBS şi Credit Suisse nu vom fi în fruntea clasamentului băncilor internaţionale în funcţie de mărime. Problema unei mărimi excesive nu există", a spus Sergio Ermotti într-un interviu pentru cotidianul financiar italian Il Sole 24 Ore.

Potrivit lui Sergio Ermotti, pe piaţa internă, noul grup bancar va avea o cotă comparabilă cu cea a băncilor cantonale sau a Raiffeisen Group, adăugând că singurul segment din Elveţia unde UBS/Credit Suisse va avea o poziţie proeminentă este cea a împrumuturilor către multinaţionale, însă şi pe acest segment se va confrunta cu competiţia internaţională. Ermotti şi-a exprimat, de asemenea, încrederea că modelul de businesss al noii entităţi ar trebui să fie similar cu cel actual al UBS, citând rolul central al activităţilor de administrare a averilor şi limitarea riscurilor asociate cu activităţile de investment banking.