Juncker propune într-o "Carte albă" cinci scenarii ale unei Europe post-Brexit

Preşedintele Comisiei Europene (CE) Jean-Claude Juncker şi-a prezentat astăzi ideile prin care UE "să deschidă un nou capitol" după şocul Brexitului, îndemnându-i pe liderii de la nivel naţional la "unitate şi leadership" pentru a scoate Europa din marasm, relatează AFP.

Într-o "Carte albă", el a propus cinci scenarii, care merg de la o Europă care se mulţumeşte să fie o piaţă unică şi până la o Uniune Europeană şi mai integrată decât în prezent, trecând printr-o Europă "cu mai multe viteze", potrivit News.ro.

Şeful CE nu-şi exprimă oficial vreo preferinţă în acest document de aproximativ 30 de pagini, însă îndeamnă statele membre UE să se inspire din el în vederea pregătirii summitului de pe 25 martie de la Roma, cu ocazia marcării a 60 de ani de la semnarea Tratatului fondator al Uniunii.

"Roma trebuie să marcheze începutul unui nou capitol", apreciază Juncker în această "Carte albă".

"O Europă unită, în 27, trebuie să-şi ia destinul în mâini şi să elaboreze o viziune pentru propriul viitor", adaugă el.

"Contribuţia" sa enumeră cinci piste diferite.

Una dintre acestea sugerează ca Europa să se "recentreze" asupra pieţei unice, ţinând astfel cont de faptul că cei 27 "nu sunt capabili să găsească un teren de înţelegere într-un număr tot mai mare de domenii".

Altă pistă propune, din contra, "să facem mai mult împreună", prin extinderea competenţelor împărtăşite de cei 27 şi accelerând luările de decizii UE.

Între cele două, Juncker trasează căi intermediare, precum cea a unei Europe cu mai multe viteze, "în care cei care vor mai mult fac mai mult împreună", în domenii ca apărarea, de exemplu, fără să fie blocaţi de statele mai reticente.

Comisia a optat să nu detalieze, în acest stadiu, fiecare scenariu în parte, dorind ca într-o primă fază să provoace dezbaterea, pe care vrea să o vadă avansând încă din acest an, pentru a se finaliza la alegerile europene din iunie 2019.

"Până în noiembrie sau decembrie anul acesta nu se va putea decide mare lucru, din cauza alegerilor din Franţa şi Germania", a comentat pentru AFP Janis Emmanouilidis de la Centrul de Politică Europeană, un think tank cu sediul la Bruxelles.

După aceea, "va depinde de capacitatea Parisului şi Berlinului de a găsi o cale de consens, care să nu fie doar cel mai mic numitor comun", cu privire la viitorul UE, apreciază Emmanouilidis.

În ultimele zile, Juncker a pledat în mod public în favoarea unei Europe care să-şi asume să avanseze "cu mai multe viteze", pentru a depăşi opoziţiile care blochează prea adesea anumite proiecte.

"Ungurii şi polonezii vor exact acelaşi lucru ca germanii şi francezii? Am mari îndoieli", a subliniat el la începutul lui februarie, într-un interviu pentru un post de radio german, arătând astfel cu degetul prăpastia tot mai mare care desparte anumite ţări din Est de cele din Vest.

Cancelarul german Angela Merkel a pledat, şi ea, pentru ca anumite ţări europene să meargă înainte, în grupuri mici, în anumite domenii, la fel ca şi preşedintele francez François Hollande.

Cei doi lideri au stabilit să se întâlnească pe 6 martie, la Versailles, pentru a discuta despre viziunea lor cu privire la viitorul UE cu şefii guvernelor din Spania şi Iralia, Mariano Rajoy, respectiv Paolo Gentiloni.

În urma unui summit european programat în perioada 9-10 martie la Bruxelles, apoi în urma celui de la Roma, pe 25 martie, liderii statelor membre UE au în vedere altă întâlnire, pe 6 aprilie, însă în formula de 27 de membri, au declarat surse europene pentru AFP.

Reprezentanţii celor 27 de state se vor întâlni - în cazul în care Londra declanşează, aşa cum a prevăzut, în martie, procedura de ieşire din UE - pentru a defini "liniile directoare" ale negocierii dure a condiţiilor în care se va produce Brexitul, proces care urmează să dureze doi ani.