Justiţia, energia şi finanţele - teme arzătoare pentru clasa politică şi societatea civilă

Dreptul european nu are prioritate în faţa Constituţiei şi deciziilor Curţii Constituţionale, energia este un sector de activitate în suferinţă şi stimularea de către Banca Naţională a finanţării mediului de afaceri de către sistemul bancar reprezintă principalele idei care au răzbătut, ieri, în cursul dezbaterii "România. Ţară eşuată?", organizată de grupul parlamentar al Alianţei pentru Unirea Românilor (AUR).

"Dorim să creionăm un proiect de ţară şi un program de guvernare cu un pachet de strategii pe domenii vitale, deoarece astăzi, din păcate, România este condusă nu doar amatoristic, ci pompieristic. Se intervine doar în momente de criză şi nici atunci inspirat. Nu avem strategie pe politica de apărare, nici pe energie, pe niciun fel de domeniu vital. Nu avem strategii pentru că nu a existat în clasa politică o preocupare reală pentru guvernarea bună a ţării, o preocupare pentru interesul naţional, pentru cetăţenii acestei ţări. Toţi cei care au acces la guvernare au căutat să îşi rezolve probleme personale sau de grup. Statul este mobilat de o mafie transpartinică în care se amestecă de la servicii secrete până la polticieni corupţi şi de la infractori cu gulere albe până la membrii unor organizaţii mai mult sau mai puţin oculte. Statul român nu ne mai aparţine şi nu mai corespunde nevoilor noastre", a afirmat, în deschiderea evenimentului, senatorul Claudiu-Richard Târziu, preşedintele Consiliului Naţional de Conducere al AUR.

Prima temă a dezbaterii a fost aceea privind legile justiţiei. Fostul parlamentar liberal, Norica Nicolai (care a trecut şi pe la ALDE), a afirmat că în momentul de faţă asistăm la două curente globale care le-au înlăturat pe cele tradiţionale: globalism contra suveranism.

"Domnul Cătălin Predoiu (n.red. - ministrul Justiţiei) şi acest guvern privilegiază globalismul, dar nici acela cum trebuie. (...) Opţiunea domnului Predoiu de a da primat dreptului european este una fundamental greşită chiar şi în raport de dreptul european pentru că există Tratatul de la Lisabona, perfectibil, cu multe lacune, dar care preia o parte din elementele Constituţiei Europene (n.red. - Tratatul de Funcţionare a Uniunii Europene - TFUE). Nici în acest tratat nu există elemente care să dea prioritate dreptului european faţă de dreptul intern. (...) Nu asistăm astăzi la forţa dreptului, ci la primatul forţei. Din păcate, în acest moment, nici cei de la guvernare nu ştiu pe cine urmează, dar întotdeauna vor urma pe cineva", a spus Norica Nicolai.

La rândul său, avocatul Gheorghe Piperea (profesor universitar) s-a referit şi el la problema priorităţii dreptului european în faţa celui intern.

"Dreptul Uniunii Europene e prioritar faţă de legile interne, dar dacă cineva onest se uită cu atenţie pe articolul 148 din Constituţie vede că e vorba despre două limitări: legile interne, nu şi de Constituţie, şi de un primat în condiţiile Tratatului de aderare. A spune că MCV - care este o suită de recomandări făcută de Comisia Europenaă, de vreo 10 ani în mod ilegal - este prioritar deciziilor CCR, care fac parte din blocul de constituţionalitate ca şi Constituţia, nu este în regulă. Nici Constituţia, nici deciziile CCR nu sunt supuse priorităţii dreptului UE. Când se face trimitere la prevederile Tratatului de aderare trebuie să vedem ce rezerve şi-a luat România şi ce spune Tratatul de Funcţionare a Uniunii Europene. TFUE spune că tot edificiul juridic al UE se bazează pe principiul subsidiarităţii. Principiu încălcat constant în ultimii ani de Comisia Europeană. Nu avea niciun motiv Comisia Europeană să se ocupe în locul nostru de politica sanitară şi să ne cumpere 4 milioane de vaccinuri, pentru că încalcă principiul subsidiarităţii. Comisia Europeană şi-a luat şi alte competenţe care nu îi aparţin, cum ar fi politica enegetică a fiecărei ţări în parte, motiv pentru care s-a făcut recomandarea de a reduce cu 15% consumul de energie. Noi nu am luat acest lucru ca o recomandare şi să o respingem ca Spania; am transformat-o prin OUG în obligaţie. Conducerea militară a Guvernului nostru nu discută ordinele, doar le execută, deşi UE nu are competenţe în acest domeniu", a spus Gheorghe Piperea.

• Gheorghe Piperea: "Justiţia nu se află sub presiune politică, ci sub presiunea birocraţilor, tehnocraţilor, ONG-eocraţiei"

Domnia sa a amintit şi despre modul în care anumite decizii ale Guvernului luate în timpul pandemiei au fost respinse prin hotărâri ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, dar adevăraţii vinovaţi pentru erorile legislative nu au răspuns nici măcar din punct de vedere administrativ.

"Acum expertul numărul 1 din pandemie (n.red. - Raed Arafat), a devenit şi expert în dezastre nucleare şi ne spune că nu ne paşte niciun pericol în cazul unui dezastru la Zaporojie. Expertul ne spune că nu se opreşte el din cauza Constituţiei. Justiţia, din nefericire, care pretinde că e independentă, şi mă refer la ICCJ, a făcut în aşa fel încât când trebuia să sancţioneze erorile din pandemie, a dat hotărâri călduţe care să acopere acele erori. S-a întâmplat ceva pe temeiul acestor hotărâri judecătoreşti? Când vorbim despre independenţa justiţiei, trebuie să avem în vedere nu doar independenţa faţă de politic, ci presiunea pusă în momentul de faţă fiind din partea birocraţilor, tehnocraţilor, comisiilor, specialiştilor. Toată această construcţie e pusă la baza ideii că nu avem nevoie de CCR, nici de justiţie, pentru că lucrurile sunt stabilite la nivel de Comisie Europeană prin rapoarte MCV de anumiţi experţi. Problema justiţiei noastre nu o dependenţă de politică, ci de dependenţa faţă de tehnocraţia greşit înţeleasă şi dependenţa faţă de ongeocraţie, de societatea civilă, care impune inclusiv CEDO să consacre un drept la moarte prioritar dreptului la viaţă şi la sănătate", a spus Gheorghe Piperea.

• Gheorghe Piperea: "Statul român s-a prefăcut că acordă compensaţii firmelor din energie"

Domnul Piperea s-a referit şi la o altă temă a dezbaterii organizată de parlamentarii AUR, actuala situaţie din energie. Domnia sa a arătat că de-a lungul anilor s-au comis mai multe erori în procesul de spragere a RENEL şi de privatizare a noilor unităţi înfiinţate, privatizare la care au contribuit şi protipendada politică din cele câteva sute de consilii de administraţie din cadrul societăţilor cu capital majoritar de stat.

"A doua mare greşeală a fost liberalizarea pieţei energiei, din 2018. Liberalizare există acolo unde există o piaţă. La noi piaţa din energie nu e piaţă, e un monopol, chiar mai grav decât un monopol, o zonă în care nu ai unde să faci o alegere. Să vorbeşti despre liberalizare unde nu există piaţă este o mare prostie şi de aceea, de urgenţă, trebuie să ne întoarcem la reglementare. Singura soluţie pe care o văd în acest moment, aplicată de Germania, Franţa şi Marea Britanie, este naţionalizarea sistemelor energetice. Franţa a naţionalizat EDF. Dacă este o soluţie pentru eliminarea speculaţiilor din piaţă, de ce nu ne-am putea gândi şi noi la o astfel de soluţie, de naţionalizare", a afirmat avocatul Gheorghe Piperea.

El a avertizat că există pericolul intrării în faliment a mai multor actori din piaţa de energie după modificarea de către guvern a OUG 27/2022, mai ales că "statul român s-a prefăcut că acordă compensaţii, a plătit doar 25%, nu a rectificat bugetul şi a adăugat condiţii suplimentare furnizorilor".

• Eugen Teodorovici: "Descurajarea finanţării pieţei este o aberaţie tipică băncilor"

Problemele cu care se confruntă societatea şi economică românească pot fi rezolvate doar de Parlament, dar atunci când Camera Deputaţilor şi Senatul vor avea o componenţă din care să nu mai facă parte în majoritate analfabeţii care se pun pe liste, a afirmat fostul senator Eugen Teodorovici, fost ministru al finanţelor publice. El a susţinut că în domeniul justiţiei este nevoie de impunerea unor termene limită.

"Nu pot să las DNA să ţină dosarele ani de zile şi să le scoată când e nevoie. Trebuie să existe un termen limitat până la care trebuie întocmit un dosar. Dacă au nevoie de oameni, de procurori, să le mai dăm oameni, dar trebuie să existe un termen limită pentru finalizarea dosarelor. Nu se respectă acest termen, atunci dosarul respectiv să fie ars sau distrus şi probele respective să nu mai poată fi folosite în alt dosar", a spus Eugen Teodorovici, care a precizat că în anul 2018 a avut o discuţie cu actualul cancelar al Germaniei, Olaf Scholz, căruia i-a spus că nu este normal ca în puşcăriile din România să stea în arest preventiv despre care instanţele constată ulterior că sunt nevinovaţi şi nici să se închidă firme pe baza unor denunţuri, care ulterior se dovedesc nereale.

"Asta înseamnă fie că legea penală e greşită, fie că instituţiile statului nu sunt bune sau fie că oamenii care populează aceste instituţii nu sunt competenţi să fie acolo", a arătat Eugen Teodorovici.

Fostul ministru al finanţelor a solicitat parlamentarilor înfiinţarea unor comisii de anchetă care să îi tragă la răspundere pe miniştrii finanţelor din perioada noiembrie 2019-decembrie 2021 pentru modalitatea în care ţara noastră a ajuns în procedură de deficit excesiv şi a criticat politica Băncii Naţionale a României privind rata dobânzii de referinţă şi neimplicarea în ţinerea sub control a ROBOR-ului.

"În privinţa dobânzilor, una din discuţii poate fi pe modelul OUG 27/2022 din energie, ale cărei principii pot fi aplicate în sistemul bancar. Franţa se împrumută cu 1,8%, iar noi cu 9%. România trebuie să subvenţioneze media dobânzii din UE cu dobânda din România. BNR trebuia să descurajeze finanţarea pentru creditele de consum, pentru ca să nu mai cumpărăm bunuri din import, şi să încurajeze creditele de investiţii. Descurajarea finanţării pieţei este o aberaţie tipică băncilor. BNR trebuie să pună la dispoziţia Ministerului Finanţelor 20-30 miliarde euro, statul să garanteze acest credit cu dobânda zero, să cheme băncile şi să le ceară să nu pună dobândă mai mare de 2% pentru acordarea finanţării în piaţă. Din păcate, BNR nu are o abordare pro-activă, ci pro-consumatoare", a afirmat Eugen Teodorovici.

El a susţinut că pentru soluţionarea situaţiei actuale din agricultură, Guvernul, la iniţiativa ministrului de resort, ar trebui să emită o ordonanţă de urgenţă prin care se declară stare de calamitate, ca să poată sp subvenţioneze legal economia şi agricultura, mai mult decât poate să facă în acest moment.

• Mohammad Murad: "3 milioane de oameni, neprotejaţi de BNR"

În cadrul dezbaterii, omul de afaceri Mohammad Murad, preşedinte executiv al Partidului Ecologist a prezentat o radiografie a ţării noastre. "Unu: sunt peste 40% din români la limita sărăciei. Doi - avem cea mai mică pensie la nivelul UE, alături de Bulgarie. Trei, capitalul românesc este în scădere continuă. Capitalul românesc reprezintă doar 43% din valoarea totală a capitalului străin în România. Patru: avem 65 de instituţii care ne controlează permanent. Cinci - libertatea de exprimare, aproape inexistentă. Şase - protecţia este aproape nulă. Nu există nicăieri în lume un loc în care să fii arestat înainte de a fi condamnat. Şapte - trădarea ţării este recompensată cu funcţii în vârful statului român. Opt - valorile morale sunt pe cale de dispariţie. Nouă: 5 - 6 milioane români care produc în alte ţări; am exportat tâmplarii şi lemnele şi importăm mese şi scaune. Zece: lipsă totală de încredere în clasa politică", a spus Mohammad Murad.

Omul de afaceri s-a arătat nemulţumit de politica BNR privind ROBOR şi a afirmat că "sunt 3 milioane de oameni, care astăzi suferă, care cumpără mai puţin şi nimeni nu îi protejează, nici măcar Banca Naţională".