KARL SEVELDA, RAIFFEISEN INTERNATIONAL: "Majorarea capitalului nu este cea mai bună opţiune"

Directorul general al Raiffeisen Bank International (RBI), Karl Sevelda, consideră că majorarea capitalului instituţiei financiare în perioada următoare nu reprezintă cea mai bună opţiune. Domnia sa a declarat, citat de Financial Times (FT), că momentul actual nu este potrivit, din punct de vedere al preţului acţiunii, al apetitului investitorilor şi al mediului macroeconomic. Noul CEO al RBI a precizat, totuşi, că emisiunea de acţiuni noi "rămâne o opţiune", recunoscând că se află sub presiune din partea autorităţilor să îmbunătăţească rata de adecvare a capitalului.

Karl Sevelda susţine că, în cazul băncii pe care o conduce, sunt de preferat alte măsuri, cea mai bună alternativă reprezentând-o îmbunătăţirea profitabilităţii prin reducerea costurilor şi vânzarea de active. Raiffeisen International a anunţat, săptămâna trecută, că intenţionează să îşi diminueze costurile cu până la 450 milioane euro, reprezentând 13% din costurile totale, până la finele anului 2016.

Nu toţi analiştii consultaţi de FT s-au arătat convinşi de acest plan, Simon Nellis, analist la Citibank, a declarat publicaţiei că şi-ar fi dorit să vadă o mai puternică reorientare a strategiei grupului financiar şi un plan concret de reclădire a capitalului acestuia. "Decizia de a reduce dimensiunea afacerii şi de a se concentrare pe întărirea poziţiei de capital fără un angajament ferm de atragere de capital nou ne determină să ne aşteptăm la o creştere mai lentă a activelor", a precizat analistul, care şi-a înrăutăţit recomandarea pentru acţiunile RBI la "vinde", după ce banca şi-a anunţat noua orientare.

Karl Sevelda, care susţine că problema capitalului ocupă primul loc pe agenda sa, din punctul de vedere al importanţei, este de părere că planul de reducere a costurilor, alături de concentarea pe anumite pieţe şi intenţia de vânzare a unor active şi securitizarea altora, ar putea să elimine necesitatea emisiunii de acţiuni.

Capitalul de rang 1 al Raiffeisen Bank International este, în prezent, de 10,5% şi se bazează pe injecţia de capital hibrid de 1,75 miliarde euro realizată de guvernul austriac. Acest tip de capital va înceta să mai fie considerat capital de bază începând cu anul 2017. Fără acesta, rata de adecvare a capitalului RBI va depăşi cu puţin nivelul minim acceptat de 7%, potrivit lui Karl Sevelda.

CEO-ul a subliniat că există mult loc pentru creşterea eficienţei, în urma expansiunii puternice în Europa Centrală şi de Est, realizate sub predecesorul său, Herbert Stepic, care a dus reţeaua regională a băncii la 17 ţări. "În faza de pionierat, Raiffeisen s-a comportat precum o maşină imensă de săpat tuneluri. Dar probabil că nu am fost suficient de atenţi în aranjarea tunelului. Asta este ceea ce trebuie să facem acum", a declarat Karl Sevelda. Raportul dintre costuri şi venituri ar trebui să coboare de la 63%, cât este în prezent, la un nivel cuprins între 55% şi 58%, potrivit domniei sale.

RBI urmează să îşi restrângă activitatea, concentrându-se pe dezvoltarea în şase dintre cele 17 ţări în care este prezentă, respectiv România, Rusia, Polonia, Cehia, Slovacia şi Austria.

La jumătatea lunii trecute, banca a anunţat că şi-a revizuit în creştere estimările cu privire la nivelul provizioanelor pentru creditele neperformante pe care trebuie să le constituie în acest an, de la 1,009 miliarde euro, cât estimase iniţial, la un nivel cuprins între 1,1 şi 1,2 miliarde euro. Majorarea a fost determinată de evoluţia portofoliilor de clienţi corporate de la nivelul grupului, al Europei Centrale şi al Europei de Sud-Est.

Raiffeisen Bank International a realizat un profit consolidat de 227 milioane euro pentru prima jumătate a anului acesta, în scădere cu 60,5% faţă de primul semestru al anului precedent.

Karl Sevelda a venit la conducerea RBI în luna iunie, după ce fostul director general Herbert Stepic a demisionat, pe fondul unei anchete interne privind anumite tranzacţii imobiliare pe care le realizase.

Raiffeisen Bank International şi Erste Group Bank au primit ajutor din partea statului austriac sub forma capitalului participativ, o formă de capital fără drept de vot, care absoarbe pierderile într-un mod similar majorărilor de capital.

Erste a rambursat integral suma de 1,76 miliarde euro, din care 1,22 miliarde euro primită de la autorităţile austriece. În vederea rambursării, banca şi-a majorat capitalul cu 660,6 milioane euro.

Capitalul participativ este redus treptat, sub noile reguli propuse de Comitetul Basel pentru Supraveghere Bancară începând din 2019. Acordul Basel III pune accent sporit pe finanţarea prin emisiunea de acţiuni comune şi introduce reguli mai stricte de transparenţă în ceea ce priveşte capitalul.