KELEMEN HUNOR, DESPRE OUG PRIVIND GRAŢIEREA:  "Guvernarea nu ar fi trebuit să înceapă cu subiectul graţierii"

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a afirmat astăzi, în cadrul Consiliului Reprezentanţilor Unionali (CRU) de la Târgu Mureş, că actualul Guvern nu ar fi trebuit să îşi înceapă guvernarea cu subiectul graţierii şi că Executivul a abordat această problema într-o "manieră eronată".

Kelemen Hunor consideră şi că este greşită poziţia Guvernului de a modifică prin ordonanţe Codul penal şi Codul de procedura penală, adăugând că, ori de câte ori s-au făcut modificări "ocolindu-se" Parlamentul, "întotdeauna s-au născut probleme", potrivit Hotnews.ro.

Kelemen Hunor, a declarat, potrivit traducerii oficiale: "Sunt convins că Guvernul actual s-a apucat de această problemă într-o manieră eronată. Nu trebuia să înceapă guvernarea cu acest subiect. (...) Va pot spune cu sufletul liniştit că această cale este una greşită, este una proastă, graţierea, şi ştiu că nu va fi simpatic ceea ce spun, dar nu este vorba despre popor şi condamnaţi, ci este vorba despre stat, statul acordă graţiere, nu se poate organiza referendum vizavi de politică fiscală, de graţiere, de amnistie, de buget şi de relaţii internaţionale, pentru că acestea nu sunt relaţiile care se pot hotărî prin referendum".

Acesta a adăugat: "Dacă îi întrebaţi pe oameni, oamenii vor cere pedeapsa capitală. Ultima dată, în 1990, când era ministru Valeriu Stoica, atunci s-a acordat o amnistie colectivă. Dacă statul la un moment dat, dacă Parlamentul adopta o lege a graţierii, atunci eu cred că procedează greşit sau dacă preşedintele acordă individual atunci se poate, dar o astfel de situaţie nu se poate face prin ordonanţe şi asumarea răspunderii şi, indiferent cât de ciudat va sună, Parlamentul trebuie să adopte o lege în acest sens".

Liderul UDMR a susţinut că nimeni nu mai poate discuta rezonabil pe subiectul graţierii, dar în Parlament se poate realiza o dezbatere raţională şi că foarte mulţi confundă, voit sau nu, graţierea cu amnistia.

Despre acest lucru, Keleman Hunor a spus: "Trebuie să se organizeze o dezbatere parlamentară dar subiectul a fost greşit abordat şi situaţia se poate soluţiona printr-o dezbatere justă şi onestă în perioada următoare, nu neapărat înainte de dezbaterea legată de buget, nu neapărat înainte de alte subiecte pe care eu le consider mai importante. Foarte mulţi confundă graţierea cu amnistia, unii voit, alţii din necunoştinţă, există diferenţe enorme între cele două noţiuni, între cele două instituţii, motiv pentru care eu cred că este bine să se clarifice aceste noţiuni şi, în măsură în care depinde şi de noi, să nu permitem această confuzie."

Acesta a subliniat că mereu au existat probleme atunci când Executivul a luat decizii cu privire la Codul penal şi Codul de procedură penală: "În primul rând, este vorba despre chestiunile legate de Codul penal şi de Codul de procedură penală, dacă vrem poate să fie o chestiune foarte simplă, putem şi să complicăm foarte tare, dacă cineva doreşte să facă acest lucru. Aş vrea să fac o incursiune în timp. Atunci când aceste Coduri au fost adoptate cu asumarea răspunderii şi cu ordonanţă de urgenţă de către un Guvern, întotdeauna a dat naştere la probleme".

Kelemen Hunor declară că partidul său propune ca ambele Coduri să fie modificate în conformitate cu deciziile Curţii Constituţionale, în Parlament.

Acesta a afirmat: "Există baze care ne permit să luăm fiecare chestiune problematica, fiecare decizie a Curţii Constituţionale, toate chestiunile pe care ni le cere şi UE că făcând parte din armonizarea drepturilor, două săptămâni, două luni dacă este nevoie, trebuie să dezbatem, să ne comportăm că un Parlament şi să finalizăm această chestiune. Nu prin ordonanţe şi nu prin asumarea răspunderii".

El a adăugat că este nevoie de cât mai puţine ordonanţe de urgenţă, iar în "chestiuni grele" cum sunt cele legate de cele două Coduri, nu există nicio altă cale decât dezbaterea parlamentară. Potrivit lui Kelemen, "la sfârşitul dezbaterii parlamentare, cu siguranţă vor fi mai puţine erori decât prin ordonanţă".

Liderul UDMR a afirmat că 40 de prevederi ale celor două Coduri au fost declarate neconstituţionale, iar din acest motiv Parlamentul a fost obligat să le modifice, însă Legislativul nu s-a atins de ele.