Klaus Iohannis: "Amestecarea aderării la Schengen cu chestiunea migraţiei ilegale este o eroare"

Amestecarea aderării la spaţiul Schengen a României şi Bulgariei cu chestiunea migraţiei ilegale este o eroare comisă de unii politicieni din Uniunea Europeană, a declarat, ieri, preşedintele Klaus Iohannis, la finalul vizitei efectuată la Sofia unde a semnat cu omologul său Rumen Radev o declaraţie privind instituirea Parteneriatului Strategic între cele două state vecine.

"România şi Bulgaria sunt perfect pregătite pentru a accede în Spaţiul Schengen; îndeplinim toate condiţiile aquis-ului Schengen. Dacă vorbim despre acest spaţiu, Schengen este un spaţiu al liberei circulaţii şi se referă la un drept al cetăţeanului european de a circula liber în interiorul Uniunii Europene. Migraţia ilegală vorbeşte despre oameni care intră ilegal în UE şi încearcă să treacă dintr-un stat într-altul. Combaterea ei are de-a face cu îngrădirea dreptului unei persoane care nu trebuie să fie/să intre în UE. Din motive politice aceste două chestiuni sunt amestecate de unii politicieni europeni. Este o eroare, dar noi înţelegem dificultăţile unor state în chestiunea migraţiei ilegale şi suntem dispuşi să colaborăm pentru reducerea ei. Chiar dacă migraţia ilegală este, în continuare, amestecată artificial cu chestiunea Schengen, noi vom face tot ce putem să îngrădim migraţia ilegală pentru a veni în sprijinul partenerilor noştri care suportă şi controlează mai greu acest fenomen. În contrapartidă, avem pretenţia să ne fie recunoscut dreptul de a fi parte din Schengen şi sperăm ca în cursul acestui an să avem o decizie pozitivă", a spus preşedintele Klaus Iohannis.

În ceea ce priveşte declaraţia privind parteneriatul strategic între cele două state, potrivit Administraţiei Prezidenţiale documentul respectiv prevede intensificarea dialogului politic bilateral, încurajarea schimburilor economice şi a cooperării transfrontaliere, îmbunătăţirea conectivităţii şi infrastructurii dintre cele România şi Bulgaria, promovarea proiectelor dedicate dezvoltării regiunii Dunării, asigurarea securităţii energetice, promovarea energiei verzi. Declaraţia se mai referă şi la cooperarea în domeniul afacerilor europene, precum şi la colaborarea întărită în domeniile apărării şi securităţii, în contextul dificultăţilor numeroase provocate de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, pentru a asigura susţinerea în continuare a Kievului, întărirea Flancului estic al NATO şi restabilirea unui climat de securitate în regiunea Mării Negre.