English
Actualizare 15:44
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat astăzi, la Bruxelles, că obiectivul creării Uniunii Energiei a fost confirmat de Consiliul European, precizând că a susţinut finalizarea pieţei interne a energiei, ceea ce pentru România înseamnă, pe termen mediu şi lung, dezvoltarea infrastructurii energetice.
El a subliniat că au fost validate cele cinci dimensiuni ale Uniunii Energiei: securitatea energetică, piaţa internă a energiei, eficienţa energetică, reducerea emisiilor de carbon, cercetarea-inovarea şi competitivitatea în domeniu.
"Am subliniat că România susţine puternic acest proiect. Am insistat asupra câtorva priorităţi pentru România care se regăsesc în concluziile finale ale Consiliului European: valorificarea propriilor resurse energetice, necesitatea diversificării surselor şi rutelor de aprovizionare", a arătat Klaus Iohannis.
El a declarat că a reiterat potenţialul semnificativ al resurselor din Marea Neagră, prin care se poate contribui la întărirea securităţii energetice regionale şi europene.
"Am evidenţiat importanţa cooperării regionale şi atenţia sporită care trebuie acordată regiunilor vulnerabile precum Europa Centrală şi de Est. În acest context, am subliniat importanţa utilizării, într-o manieră flexibilă şi complementară, a tuturor fondurilor şi instrumentelor financiare europene, inclusiv a fondului european pentru investiţii strategice pentru dezvoltarea infrastructurii energetice. Am susţinut obiectivul de finalizare a pieţei interne a energiei. Pentru România, aceasta înseamnă, pe termen mediu şi lung, dezvoltarea infrastructurii energetice, asigurarea unor preţuri accesibile pentru consumatori, menţinerea competitivităţii industriei, creştere economică şi creare de locuri de muncă", a spus Iohannis.
El a indicat că un aspect esenţial asupra căruia a insistat a fost libertatea fiecărui stat membru de a-şi alege mixul energetic naţional.
"Am susţinut ca viitoarea Uniune a Energiei să asigure o protecţie reală a consumatorilor vulnerabili", a conchis Iohannis.
În cadrul discuţiilor legate de Semestrul European, Iohannis a precizat că a avut un schimb de opinii cu privire la situaţia şi perspectivele economice ale UE. "Am convenit asupra liniilor directoare pentru politicile economice şi pentru ocuparea forţei de muncă. Am arătat că România a depus eforturi considerabile îndeosebi în ce priveşte consolidarea fiscal bugetară şi stabilitatea sectorului financiar. Atenţia noastră se va concentra pe consolidarea ritmului bun de creştere economică, precum şi pe continuarea reformelor, în special a reformelor structurale, ca răspuns a recomandărilor specifice de ţară", a transmis preşedintele.
• "România este un susţinător activ al Parteneriatului Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii între UE şi SUA"
Iohannis a menţionat că a fost analizat stadiul negocierilor privind încheierea unui Parteneriat Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii între Uniunea Europeană şi Statele Unite ale Americii. Potrivit domniei sale, România este un susţinător activ al unui astfel de parteneriat, care "va stimula puternic economiile de pe ambele părţi ale Atlanticului".
"Pe subiectul relaţiilor externe, s-a discutat nevoia de asigurare a unei vecinătăţi a Uniunii Europene predictibile din punct de vedere al securităţii. În legătură cu situaţia din Ucraina, s-a insistat pe nevoia implementării neîntârziate şi necondiţionate a Acordului de la Minsk. Consiliul European a reiterat necesitatea respectării independenţei, suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei", a mai transmis Iohannis.
În privinţa sancţiunilor la adresa Federaţiei Ruse, preşedintele a menţionat că s-a stabilit să rămână în vigoare: "Consiliul European va reveni asupra acestei teme în lunile următoare, ţinând cont de legătura directă dintre menţinerea sancţiunilor şi implementarea Acordului de la Minsk".
"Referitor la Parteneriatul Estic, eu am susţinut că Summit-ul dedicat acestuia la Riga, în luna mai, trebuie să fie un moment important pentru consolidarea relaţiei Uniunii cu statele partenere. Avem în vedere, în special, Republica Moldova, Ucraina şi Georgia", a declarat Iohannis.
---
• Donald Tusk: "Liderii europeni au convenit să creeze Uniunea Energetică"
Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a declarat, joi, la finalul primei zile a summitului UE de la Bruxelles, că liderii statelor europene au convenit asupra creării Uniunii Energetice, UE urmând să accelereze conectarea conductelor naţionale şi a reţelelor electrice.
"O mare parte din discuţia noastră s-a axat de această dată pe securitatea energetică. Uniunea Europeană depinde tot mai mult de gazul de la furnizori externi. În cazul în care gazul este importat din surse diferite şi contractele sunt flexibile, lucrurile sunt în regulă. Dar cele mai multe contracte bilaterale cu furnizorul nostru dominant, Rusia, se încheie pe termen lung, uneori mai mult de 20 de ani. Acest lucru poate fi nesănătos, atât pentru securitatea noastră, cât şi pentru piaţa noastră. Contractele de gaze ar trebui să fie despre economie, despre afaceri. Acestea nu ar trebui să fie folosite ca arme politice", a declarat el.
Prin urmare, "Uniunea Europeană va accelera conectarea conductelor naţionale şi a reţelelor electrice", a subliniat preşedintele Consiliului European.
Potrivit lui Donald Tusk, liderii statelor membre UE au decis ca toate contractele de gaze, fie că sunt între guverne sau întreprinderi, trebuie să fie în conformitate cu legislaţia UE, mai transparente şi să nu influenţeze negativ securitatea energetică a Europei.
"Detaliile exacte vor fi stabilite de către Comisie foarte rapid într-un proiect legislativ. Am fost de acord pentru a explora modul în care companiile europene s-ar putea asocia şi cumpăra gaze de la furnizori externi. Şi, de asemenea, asupra modului de a realiza parteneriate strategice cu ţări care sunt printre cele mai importante pentru producţia şi tranzitul de energie", a mai spus el.
Preşedintele Consiliului European a precizat că în cadrul reuniunii de la Bruxelles s-a stabilit şi dezvoltarea unor strategii de inovare la nivelul Uniunii Europene pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice în sectoare importante şi beneficiilor energiei regenerabile.
Potrivit liderului european, Consiliul European va reveni la subiectul privind Uniunea Energetică înainte de sfârşitul anului.
Preşedintele PE, Martin Schulz, consideră că Uniunea Energetică este de importanţă maximă atât pentru susţinerea Ucrainei, cât şi pentru siguranţa energetică a Uniunii Europene pe termen lung, el solicitând intensificarea acţiunilor în acest domeniu deoarece s-a pierdut suficient de mult timp.
Martin Schulz a a declarat, joi, în cadrul Consiliului European, că un domeniu în care Kiev ar putea primi mai mult sprijin este securitatea energetică, spunând că trebuie să se dea dovadă de solidaritate prin creşterea fluxurilor inverse de gaze pentru Ucraina.
El a adăugat că Parlamentul European salută acordul în urma discuţiilor trilaterale privind gazele, desfăşurat la Bruxelles, cu privire la soluţia temporară a aprovizionării cu gaze către Ucraina până la sfârşitul lunii martie.
"Cu toate acestea, este nevoie de o soluţie pe termen lung pentru a asigura livrarea gazului rusesc pentru Ucraina şi statele membre ale UE ar trebui să dea dovadă de solidaritate prin creşterea fluxurilor inverse pentru Ucraina. Cu toate acestea, atât pentru Ucraina, cât şi pentru securitatea energetică a UE pe termen lung, crearea Uniunii Energiei este de maximă importanţă", a spus Schulz.
El a spus că, în primul rând, pe plan extern, trebuie ca UE să facă mai mult pentru a-şi diversifica furnizorii de petrol şi gaze şi să acţioneze unitar atunci când are de-a face cu terţe părţi.
Preşedintele PE a adăugat că, depinzând doar de anumiţi furnizori, unii dintre ei dominanţi şi nesiguri, cum ar fi Rusia, statele europene sunt predispuse unor ameninţări de blocare a rutelor de aprovizionare cu energie.
"Pe termen scurt, prin urmare, ar trebui să ne conectăm la cât mai mulţi furnizori diferiţi dacă este posibil, în special în sud-estul Europei. Iar pe termen lung, noi ar trebui să reducem importurile de energie. Europa este cel mai mare importator de energie din lume. Mai mult de jumătate din energia noastră provine din ţări terţe. Acest lucru ne costă 400 de miliarde de euro pe an!", a spus Schulz.
El a adăugat că, pe plan intern, trebuie să se reducă nevoile energetice prin prioritizarea eficienţei energetice.
"Cea mai ieftină şi mai curată energie este cea care nu este consumată în primul rând. În plus, noi trebuie să creştem şi să diversificăm producţia noastră de energie proprie într-un mod inteligent şi prietenos cu clima. Solidaritatea trebuie să fie un sprijin al politicii noastre energetice. Numai prin conectarea completă la conductele noastre interne şi reţele, ne putem asigura că energia noastră poate circula liber în Europa, precum că va ajunge în locul unde este cea mai mare nevoie la preţuri echitabile", a mai spus Schulz.
Potrivit preşedintelui PE, energia la preţuri accesibile este vitală pentru păstrarea industriei şi pentru păstrarea cetăţenilor europeni în siguranţă deoarece foarte mulţi oameni din Europa nu pot plăti factura de electricitate sau nu îşi pot permite să îşi încălzească casele în timpul iernii.
"Combaterea sărăciei energetice trebuie să fie în partea de sus a agendei fiecărui guvern. În loc de a plăti miliarde pe energie provenind din afara Uniunii noastre este cu siguranţă de preferat să se creeze locuri de muncă şi creştere economică, investind banii într-o uniune de energie", a mai spus Martin Schulz.
Potrivit preşedintelui PE, Comisia Europeană estimează că un trilion de euro vor trebui investiţi în sectorul energetic al UE până în 2020, iar aceşti bani trebuie cheltuiţi într-un mod inteligent, astfel încât să se poată atinge obiectivele stabilite, în primul rând crearea de locuri de muncă şi creştere economică.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
