Klaus Iohannis: "Nu mi se pare util să facem publice detalii despre ajutorul militar oferit Ucrainei"

Autorităţile de la Bucureşti vor continua să nu ofere date privind sprijinul militar acordat Ucrainei, a afirmat, ieri, preşedintele Klaus Iohannis, înaintea şedinţei Consiliului European, deşi şeful statului a trimis recent Parlamentului o informare privind pregătirea a 50 de piloţi militari ucraineni în ţara noastră.

Klaus Iohannis a precizat: "Nu mi se pare, pur şi simplu, util să facem publice detalii despre ajutorul militar sau despre unde facem antrenamente pentru militarii ucraineni. Suntem lângă front, nu are rost să dăm date via media celor care agresează Ucraina. Aceasta este explicaţia, dar sigur că toate aceste măsuri sunt agreate de forurile competente şi ele sunt gestionate cu foarte mare responsabilitate la noi".

Declaraţia preşedintelui vine după ce luna trecută autorităţile de la Kiev au afirmat că, de la începutul războiului din Ucraina (24 februarie 2022) şi până în februarie 2024 ţara noastră a trimis 15 pachete de sprijin militar pentru forţele armate din ţara vecină.

În declaraţiile de presă oferite ieri la Bruxelles, preşedintele Iohannis s-a referit şi la recent anunţata candidatură a sa pentru funcţia de secretar general al NATO, funcţie ce va rămâne vacantă în octombrie 2024, când va expira prelungirea mandatului lui Jens Stoltenberg. Klaus Iohannis a menţionat că decalogul său privind reformarea şi priorităţile NATO a fost vine primit de către statele aliate şi a spus: "Mulţi au menţionat că li s-a părut că am venit exact cu temele care sunt foarte importante, dar, sigur, în discuţii bilaterale au întrebări legate şi de alte teme. Până acum, am avut discuţii, ca să spun aşa, sub linie, foarte bune".

Nu ştim ce înţelege preşedintele Iohannis prin sintagma "sub linie", dar în limbajul uzual expresia este sinonimă cu picarea unui examen de către candidat. În orice caz, Klaus Iohannis consideră că are şanse la funcţia de secretar general al NATO, afirmă că actuala sa candidatură nu are nicio legătură cu vreo dorinţă ascunsă de a ocupa o altă funcţie importantă în cadrul Uniunii Europene şi susţine că relaţiile sale cu premierul olandez Mark Rutte, cel care ar fi susţinut de SUA, Marea Britanie, Franţa şi Germania pentru funcţia de secretar general al NATO sunt în continuare foarte bune.

Preşedintele Iohannis a arătat: "Cu prim-ministrul Mark Rutte ne întâlnim la fiecare Consiliu şi la fiecare Summit, şi discutăm. Avem o relaţie absolut normală, niciunul dintre noi doi nu doreşte ca, prin această competiţie, să se strice proiecte sau relaţii care au fost construite în ani, dimpotrivă. Deci este chiar o competiţie constructivă. (...) Fiind o competiţie atipică, nu cred că este rolul meu să spun despre celălalt competitor cum va face şi ce va face, dar cred că ne deosebeşte geografia, istoria şi, cu siguranţă, sunt unele teme unde abordările noastre - ambele sunt foarte constructive - sunt uşor diferite în ce priveşte viitorul NATO".

Cu alte cuvinte, spre deosebire de Mark Rutte, Klaus Iohannis consideră că atuurile sale pentru ocuparea funcţiei de secretar general al NATO nu sunt "vocea şi talentul meu", nici "familia" şi nici măcar fizica, ci geografia, istoria şi modul de abordare a viitorului alianţei.

Cu toate acestea, preşedintele a recunoscut ieri că procedura privind numirea secretarului general al NATO nu este publică, nu se votează, că rezultatul se stabileşte consensual, că discuţiile din acest moment sunt destul de complexe, iar liderii politici nu doresc ca în spaţiul public să se vehiculeze felul în care au reacţionat la o nominalizare sau alta.

"Eu cunosc reacţiile, dar, pentru a proteja aceste sensibilităţi, prefer să nu le spun public", a concluzionat preşedintele Iohannis.

Din cele de mai sus reiese că nimic nu este cert, că funcţia de secretar general al NATO nu a fost încă promisă vreunuia dintre cei doi candidaţi cunoscuţi deocamdată şi că niciunul dintre cei doi nu doreşte să renunţe la candidatura respectivă.