Ministerul Finanţelor Publice va mai încerca în acest an să se împrumute de pe piaţa americană prin titluri cu maturitatea pe termen lung, este de părere Juraj Kotian, Co-Director Cercetare Macro/Fixed Income pentru ECE în cadrul Erste Group.
Juraj Kotian a declarat, ieri, în cadrul unei conferinţe online: "Condiţiile în care va fi realizată operaţiunea vor depinde de percepţia generală din piaţă, însă condiţiile de finanţare ale României ar trebui să rămână bune chiar şi în cazul unui eveniment cu impact global pe pieţele de credit, spre exemplu intrarea Greciei în default (incapacitate de plată - n.r.)".
Analistul consideră că preţul la care se împrumută în prezent România este favorabil şi ar trebui să rămână constant la următoarea emisiune pe piaţa SUA, sau chiar să scadă, dacă nu va avea loc un incident global pe pieţele financiare.
România a atras 1,5 miliarde dolari din vânzarea de obligaţiuni pe zece ani la un randament de 6,875% pe piaţa din SUA.
Juraj Kotian spune că piaţa americană ar putea fi o soluţie pentru ţările din Europa Centrală şi de Est care caută să se împrumute, în cazul în care sumele sunt rezonabile: "Piaţa americană oferă o structură mai diversificată de investitori (în special fonduri), în timp ce, pe obligaţiunile denominate în euro, cota cea mai mare o au băncile. Având în vedere că principalul motiv ca guvernele să emită obligaţiuni este extinderea maturităţilor, piaţa americană oferă o structură mai bună de investitori pe termen lung".
• România, printre ţările cu cea mai mare libertate de mişcare în cazul unei creşteri a randamentelor obligaţiunilor
Chiar dacă criza datoriilor suverane din zona euro şi creşterea aversiunii la risc au afectat cererea de obligaţiuni emise de guvernele din Europa Centrală şi de Est (ECE), analiştii "Erste Group" nu anticipează nicio vânzare de obligaţiuni comparabilă ca mărime cu cea din perioada post-Lehman.
Potrivit lui Juraj Kotian, tensiunea actuală din zona euro a declanşat discuţii despre nivelul randamentelor pe care ţările şi-l pot permite din punctul de vedere al lichidităţii.
Calculele Erste Group indică o libertate de mişcare suficientă chiar şi în cazul creşterii bruşte a randamentelor în România, Republica Cehă şi Slovacia.
• Finanţarea trezoreriilor statelor ECE necesită 1/9 din nivelul zonei euro
Guvernele din ECE6 (Croaţia, Republica Cehă, Ungaria, Polonia, România, Slovacia) trebuie să îşi continue consolidarea fiscală în 2012 şi, după reducerea deficitului de la 6,4% în 2010 la o valoare estimată de 4,1% din PIB în medie în 2011, deficitul urmează să mai scadă până la 3,6% din PIB în medie în 2012, potrivit unui raport publicat, ieri, de "Erste Group".
Analiştii băncii arată: "Presupunând, cu precauţie, că guvernele nu vor obţine fonduri prin vânzarea activelor statului, ţările din ECE6 ar trebui să emită în 2012 noi datorii în valoare de aproximativ 35 miliarde euro. În comparaţie cu emisiunile nete din zona euro (cu excepţia Irlandei, Greciei şi Portugaliei) de aproximativ 300 miliarde euro, nevoile de finanţare ale ţă-rilor est-europene sunt relativ scăzute.
Având în vedere că guvernele ECE6 vor avea nevoie să refinanţeze datoria rambursabilă în valoare de 72 miliarde euro (8% din PIB, în medie), emisiunea brută totală de titluri de stat din ECE6 se ridică la 107 mi-liarde euro. Apro-ximativ jumătate din emisiunea netă de titluri de stat este finanţată de non-rezidenţi, cum ar fi fondurile mutuale şi de pensii şi compa-niile de asigurări".
În general, analiştii Erste Group estimează că cererea organică de titluri de stat a instituţiilor financiare locale va varia între 1,5 şi 2,5% din PIB în ECE, finanţând astfel între o treime şi jumătate din deficitele fiscale preconizate (emisiune netă). Se presupune că restul este finanţat de non-rezidenţi, mai arată raportul citat.
România a atras 1,5 miliarde dolari din vânzarea de obligaţiuni pe zece ani la un randament de 6,875% pe piaţa din SUA.