KPMG: Lipsa ţintelor atractive şi preţul de vînzare anticipat împiedică fuziunile în domeniul asigurărilor

• O treime dintre asiguratori se tem de achiziţii din cauza reglementărilor în materie

• Piaţa autohtonă de profil se va condensa în anii următori

Aproape o treime dintre reprezentanţii companiilor de asigurări consideră că reglementările impuse la nivel naţional şi internaţional reprezintă o barieră în calea achiziţiilor, arată "KPMG International", care a desemnat The Economist Intelligence Unit (EIU) să realizeze un studiu necesar elaborării raportului intitulat "Run for Cover? M&A appetite and strategy in the global insurance industry", publicat recent.

EIU a intervievat 200 de persoane cu răspundere în societăţi de asigurare de viaţă şi non-viaţă, care au indicat că printre obstacolele care i-au împiedicat să investească mai mult în fuziuni şi achiziţii (M&A) se numără lipsa unor ţinte atractive (54%), preţul de vînzare anticipat (52%) şi lipsa resurselor financiare (33%). Totodată, 24% dintre intervievaţi au indicat că preţul de vînzare anticipat de vînzători i-a forţat practic să se retragă dintr-o tranzacţie de achiziţionare a unei anumite societăţi.

Studiul a arătat, de asemenea, un anumit scepticism în rîndurile managerilor din domeniu cu privire la valoarea adăugată de care s-ar bucura acţionarii unei societăţi în urma unei creşteri prin achiziţie.

În ciuda acestor dificultăţi, 71% dintre persoanele chestionate au spus că se aşteaptă la o accelerare a consolidărilor în sectorul global al asigurărilor în următorii trei ani, anticipînd un mediu cu o competitivitate crescută atît datorită noilor societăţi intrate pe piaţă, cît şi cererilor din partea clienţilor. O proporţie de 64% dintre intervievaţii europeni şi 63% dintre cei nord-americani sînt de părere că tranzacţiile de consolidare se vor accelera pe pieţele lor naţionale. Doar 43% dintre chestionaţii din Asia-Pacific se aşteaptă la o tendinţă asemănătoare pe pieţele proprii.

Comentînd acest raport, Victor Kevehazi, senior partner al KPMG România, a spus: "Există mai multe motive pentru care ar trebui ca în acest sector să se aştepte o consolidare pe piaţa asigurărilor. Printre cele mai importante se numără eficientizarea capitalului şi oportunităţile de dezvoltare. Cu toate acestea, aşa cum a demonstrat-o şi acest studiu, firmele din domeniu trebuie să fie pregătite pentru a depăşi o serie de obstacole, inclusiv reglementările din ţările lor, dar şi din străinătate."

Şerban Toader, financial services partner din cadrul KPMG România, consideră, la rîndul său, că declinul pieţelor de capital a avut un impact asupra fuziunilor şi achiziţiilor din sectorul asigurărilor, care a durat cinci ani. Acum, după ce situaţia lor financiară a cunoscut un reviriment, asiguratorii pot reacţiona într-o manieră pozitivă la oportunităţile de pe piaţă. Reglmentările din sectorul asigurărilor din România şi probabila aderare a ţării noastre la Uniunea Europeană în 2007 vor avea un impact puternic asupra unor societăţi autohtone, care vor ieşi din scenă, iar piaţa în scurt timp probabil că se va condensa. "Este de asemenea probabil că firmele mai mici vor fuziona ca rezultat al noilor cerinţe prudenţiale, constituindu-se în instituţii mai puternice, care ar putea oferi condiţii mai bune clienţilor prin ecomomii de scară", spun cei de la KPMG.

Studiul a subliniat, de asemenea, modul în care sînt percepute achiziţiile la nivel mondial. Intervievaţii europeni au demonstrat cele mai mari tendinţe de achiziţionare, 36% preluînd cel puţin o firmă în ultimii trei ani, în comparaţie cu 26% în America de Nord şi 20% în Asia Pacific. Societăţile mai mari, cu prime de asigurare anuale de peste 500 milioane de dolari, au tendinţa să fie mai receptive la achiziţii dacă ţinem cont că 81% dintre acestea sînt interesate în mod activ de asemenea tranzacţii, comparativ cu 61% din firmele mai mici. Europa, unde se află cinci dintre primii şase asiguratori din lume şi unsprezece din principalii 20 de asigurători, conform activelor totale, este singura regiune în care participanţii anticipează că vor cheltui peste 5 miliarde de dolari în următorii trei ani, notează studiul.