Preţurile materiilor prime au urcat în 2021, pe măsură ce economia globală se redresează după blocajul generat de pandemia de coronavirus în 2020, stimulând cererea.
În acest context, indicele Bloomberg Commodity Spot, care urmăreşte evoluţia preţurilor unui coş larg de materii prime, a urcat cu 21% din ianuarie până în prezent, consemnând cea mai bună dinamică de după 2016.
Evoluţii de remarcat au fost pe piaţa cuprului, unde preţul futures a atins un nivel record în luna mai: peste 10.000 de dolari tona; pe piaţa minereului de fier, unde cotaţia a trecut de 200 de dolari tona, dar şi pe cea a petrolului, cu o cotaţie a ţiţeiului Brent de peste 70 de dolari barilul, respectiv de 3 dolari pentru galonul de benzină, în SUA.
Conform unei analize Bloomberg, acestea sunt cele mai recente semne ale unei economii globale care începe să funcţioneze şi să dea semnalul unor viitoare presiuni inflaţioniste. Anul acesta, preţurile materiilor prime folosite la orice - de la construcţia unei case până la prepararea unei cafele, sunt în creştere, ceea ce evidenţiază un comerţ susţinut de reflaţie, care a cuprins pieţele globale. (n.r. Reflaţia este politica aplicată în unele ţări, după o perioadă de recesiune şi deflaţie, pentru stimularea cererii, în scopul utilizării forţei de muncă şi al redresării activităţii economice).
"Evoluţia de pe piaţa materiilor prime este determinată de temerile de inflaţie şi de cerere", spune, citat de Bloomberg, Giovanni Staunovo, analist pe materii prime la UBS Group AG, adăugând: "Sectorul mărfurilor este susţinut de redeschiderea economiilor şi de reflaţie".
Sursa menţionează că şi pe alte pieţe se resimt creşteri: spre exemplu, preţurile grâului, porumbului şi zahărului au atins recent valori maxime multianuale, în timp ce uleiul de palmier a atins un maxim record, iar uleiul de soia se tranzacţionează aproape de un nivel istoric. Şi cotaţia cărnii de vită este în urcare în condiţiile în care guvernul Argentinei limitează exporturile de profil în încercarea de a ţine în frâu inflaţia anuală, care se apropie de 50%.
Recent, preţul aurului - considerat investiţie refugiu - a ajuns la cel mai înalt nivel al ultimelor trei luni şi jumătate, din cauza preocupărilor în creştere legate de inflaţie.
Ieri dimineaţă, preţul aurului cu livrare în iunie era tranzacţionat la 1.864,10 dolari uncia la Comex New York, iar pe piaţa spot trecea de 1.865 dolari/uncie.
De menţionat că, marţi, preţul minereului de fier cu livarare în septembrie, cel mai tranzacţionat la Dalian Commodity Exchange din China, era de 195,26 dolari tona.
• Creşterea preţului petrolului va continua
Analiştii de pe piaţa petrolului anticipează că preţurile materiei prime vor continua să crească vara aceasta, în condiţiile în care restricţiile încă existente în privinţa călătoriilor cu avionul obligă lumea să plece în vacanţă cu maşina. Astfel, cererea de combustibili auto va fi tot mai mare.
Totuşi, şi companiile aeriene sunt din ce în ce mai optimiste că unele regiuni îşi vor putea deschide graniţele pe măsură ce vaccinarea împotriva Covid progresează, astfel că şi cererea de combustibili pentru aeronave ar putea spori.
Ieri, petrolul american WTI cu livrare în iunie era cotat la peste 64 de dolari barilul la Nymex, în timp ce cotaţia petrolului european Brent cu livrare în iulie trecea de 67 de dolari/baril la ICE Futures Europe.
Luna aceasta, Goldman Sachs anticipa că preţul petrolului Brent va atinge 80 de dolari/baril în şase luni, iar al WTI - 77 de dolari.
• Cuprul, unul dintre principalii beneficiari ai redresării economice
Cuprul a fost unul dintre principalii beneficiari ai redresării economice şi ai programelor de stimulare lansate în întreaga lume în timpul pandemiei, iar investitorii sunt încântaţi de perspectivele pe termen lung ale acestui metal industrial.
Cuprul este un element crucial pentru aproape toate tehnologiile şi infrastructura necesare decarbonizării economiei globale, iar în acest context, producătorii fac eforturi să ţină pasul cu cererea din domeniu.
Potrivit analiştilor, lipsa investiţiilor în minele de cupru şi a noilor proiecte în acest sector vor duce la o criză pe piaţa de profil.
Bank of America anticipează, potrivit CNBC, că "lumea riscă să rămână fără cupru" pe fondul creşterii deficitului de ofertă, iar preţul acestui metal ar putea atinge 20.000 de dolari pe tonă până în 2025. Şi traderul Trafigura Group preconizează că preţul cuprului va atinge 15.000 de dolari pe tonă în următorul deceniu.
Michael Widmer, strateg pentru mărfuri la Bank of America, este de părere că stocurile măsurate în tone se află acum la nivelurile la care erau în urmă cu 15 ani, ceea ce înseamnă că ele acoperă în prezent puţin peste trei săptămâni de cerere, dat fiind că economia globală începe să se deschidă.
Widmer subliniază: "Prognozăm deficite pe piaţa cuprului şi scăderi suplimentare ale stocurilor, anul acesta şi în 2022, ceea ce va duce la noi creşteri ale preţurilor".
Potrivit spuselor lui Widmer, o creştere a volatilităţii care rezultă din scăderea stocurilor nu este lipsită de precedent: lipsa nichelului în depozitele Bursei Metalelor din Londra în 2006/2007 a determinat creşterea preţurilor nichelului cu peste 300%.
Având în vedere fundamentele pieţei şi stocurile aproape epuizate, Widmer sugerează că preţul cuprului ar putea creşte la 13.000 de dolari tona în următorii ani, după ce recent, pentru prima dată în ultimul deceniu, a atins 10.000 de dolari tona. Marţi, cotaţia cuprului cu livrare în iulie era de 10.399 dolari tona la Comex New York.
Ţinând cont de deficitele din 2021 şi 2022, Bank of America se aşteaptă ca piaţa cuprului să se reechilibreze în 2023 şi 2024, înainte să apară noi deficite şi o reducere suplimentară a stocurilor începând cu 2025.
"În opinia noastră, aprovizionarea cu deşeuri este esenţială, iar analiza pe care o facem sugerează că utilizarea deşeurilor la topitorii/rafinării ar putea creşte de la aproximativ 4.200 de tone în 2016 la 6.700 de tone până în 2025", anticipează Widmer, subliniind: "În cazul în care aşteptările noastre de creştere a ofertei de cupru pe o piaţă netransparentă nu se materializează, stocurile s-ar putea epuiza în următorii trei ani, dând naştere unor fluctuaţii de preţ şi mai violente, care ar putea duce cotaţia metalului industrial la peste 20.000 dolari tona".
David Neuhauser, fondatorul şi directorul general al fondului american de hedging Livermore Partners, spune, la rândul său, citat de CNBC, că redresarea economică amplă stimuleză cererea de cupru, mai ales că acest metal are un rol vital într-o serie de sectoare industriale aflate în creştere rapidă, cum sunt bateriile vehiculelor electrice şi cablarea semiconductorilor. David Neuhauser menţionează că piaţa metalelor este susţinută şi de dolarul mai slab, dar şi de orientarea din ce în ce mai mare a guvernelor către o infrastructură verde. În acest context, spune Neuhauser, cuprul rămâne marfa preferată a fondului Livermore în prezent. "Cred că, acum, cuprul este noul petrol şi mai cred că, în următorii cinci până la zece ani, piaţa de profil va arăta extraordinar, cu potenţialul atingerii unui preţ de 20.000 dolari pe tonă", consideră Neuhauser adăugând: "Credem că există câteva societăţi foarte solide, cu capitalizare mică, care au un potenţial de producţie masiv, iar evaluările sunt atractive".
Şi analiştii HSBC Holdings sunt de părere că cererea de cupru este susţinută de investiţiile în electrificare, deoarece strategiile de reducere a emisiilor de carbon sunt susţinute în continuare de factorii de decizie politică din lume.
Preţurile mărfurilor au crescut cu 3% în aprilie, ducând la o creştere a indicelui global al materiilor prime cu 80% din aprilie 2020 până în aprilie 2021.