La Paris semnalele privind AI au fost clare. România este pe recepţie?

La recentul summit AI de la Paris, liderii politici şi de business au urmărit cu respiraţia tăiată direcţiile strategice trasate în cursa pentru inteligenţa artificială. Statele Unite şi Uniunea Europeană şi-au clarificat poziţiile, iar mesajul este limpede: AI va fi motorul principal al economiei viitorului, transmite Corina Vasile, Executive Director ANIS, într-un comunicat pentru redacţie.

SUA accelerează printr-un ecosistem privat puternic, dominat de giganţi tehnologici şi susţinut printr-un sprijin guvernamental masiv, iniţiative de dereglementare şi finanţare strategică. Eforturile de consolidare a leadership-ului american în AI au culminat recent cu proiectul Stargate, un joint venture de până la 500 miliarde de dolari în infrastructură AI, anunţat încă din primele momente ale administraţiei Trump, cu participarea unor lideri proeminenţi din industria de IT. De partea cealaltă a Atlanticului, UE vrea un AI sigur, etic şi aplicat în industrii esenţiale, cum ar fi sănătatea, energia şi producţia industrială. Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat investiţii de 200 de miliarde de euro pentru AI Factories şi AI Gigafactories, menite să asigure acces larg la infrastructura AI pentru întreprinderi şi cercetători. Pe de altă parte însă, industria trage semnale de alarmă tot mai puternice cu privire la riscurile unor reglementări excesive, în special în contextul elaborării Codului de Bune Practici privind Inteligenţa Artificială de Uz General (GPAI Code of Practice). Există îngrijorări serioase că un cadru normativ prea restrictiv, combinat cu cerinţe de conformitate complexe şi costisitoare, ar putea sufoca inovaţia şi plasa UE într-un dezavantaj competitiv global, în contrast cu alte regiuni care adoptă politici mai flexibile şi pro-inovare. China a plusat cu o mişcare de soft power pro-cooperare, după ce cu o lună de zile înainte un nou release al companiei de origine chineză DeepSeek a demonstrat ce poate face în AI cu bani mult mai puţini decȃt competitorii americani.

În această nouă realitate tehnologică, România trebuie să decidă urgent unde se poziţionează. Ca parte a Uniunii Europene, avem oportunitatea de a ne integra în iniţiativele AI europene şi de a accesa fondurile necesare pentru a deveni un jucător relevant. În lipsa unor serii de acţiuni realiste, însă, riscăm să rămânem doar furnizori de servicii IT pentru alte economii, fără a genera inovaţie şi valoare adăugată proprie. România a adoptat anul trecut o Strategie Naţională pentru Inteligenţă Artificială şi un Plan de Acţiune, susţinute la nivel declarativ de un angajament privind adopţia tehnologiei la nivelul societăţii şi economiei, însă progresul este limitat. România trebuie să facă saltul de la declaraţii de intenţie la adoptarea unor măsuri concrete pentru a face tranziţia către o economie bazată pe tehnologie, care să valorifice potenţialul AI - un cadru clar de implementare, finanţare adecvată şi mecanisme de colaborare între sectorul public, privat şi academic.

România are o industrie IT&C puternică, care a generat 22 miliarde de euro în 2023 şi contribuie cu 14,16% la PIB (prin efectul contribuţiilor directe, indirecte şi induse). Dispunem de un număr mare de specialişti bine pregătiţi şi de o infrastructură digitală solidă, însă aceste avantaje pot deveni irelevante dacă nu investim strategic în AI şi nu accelerăm inovaţia, se precizează în comunicat.

Cifrele arată că România nu capitalizează în general oportunităţile din tehnologie:

• doar 0,46% din PIB este investit în cercetare şi dezvoltare, comparativ cu media UE de 2%.

• 75% din companiile IT au avut iniţiative de inovaţie în ultimii trei ani, dar numai 5,7% au lansat un produs propriu în această perioadă.

• România este pe ultimul loc în Europa în ceea ce priveşte inovaţia, conform European Innovation Scoreboard.

• doar 27% dintre IMM-uri adoptă tehnologii digitale avansate, sub media UE de 58%.

• acoperirea 5G este de doar 32,8%, faţă de media UE de 89,3%.

Aceste date demonstrează că România nu doar că trebuie să prindă din urmă restul Europei, ci să facă un salt calitativ rapid.

Ce putem să facem pentru a deveni un hub AI în Europa?

1. Adoptarea unui model european de inovare AI

• participarea activă la masa discuţiilor privind viitorul european al AI şi alinierea la iniţiativele UE, precum AI Act, AI Factories şi InvestAI, pentru armonizarea cadrului de reglementare şi facilitarea procesului de accesare a fondurilor europene destinate AI.

• creşterea investiţiilor în cercetare şi dezvoltare la 1% din PIB până în 2027, pentru a reduce decalajul faţă de Europa de Vest.

• introducerea unui regim IP Box şi a unor stimulente pentru companiile care dezvoltă proprietate intelectuală şi valorifică potenţialul tehnologiilor emergente, precum AI.

2. Consolidarea forţei de muncă specializate în AI

• integrarea AI în programele universitare, pentru a forma specialişti pregătiţi pentru noile cerinţe tehnologice şi implementarea unor programe care să sprijine retenţia specialiştilor, respectiv atragerea talentelor internaţionale.

• finanţarea unor programe de formare şi reconversie profesională (upskilling/reskilling) pentru a încuraja investiţiile în dezvoltarea competenţelor angajaţilor şi adopţia AI la nivelul pieţei muncii.

• dezvoltarea unor hub-uri de R&D în AI, în parteneriat cu universităţi şi companii private, care să sprijine formarea continuă şi transferul tehnologic.

3. Accelerarea digitalizării economiei şi administraţiei

• promovarea adoptării AI în sectorul privat prin scheme de granturi pentru IMM-uri şi startup-uri şi stimulente pentru investiţii în tehnologizare la nivelul companiilor.

• adoptarea soluţiilor AI pentru administraţia publică, de la digitalizarea serviciilor la combaterea birocraţiei.

• sprijinirea parteneriatelor public-private pentru dezvoltarea de soluţii AI în sectoare economice esenţiale şi crearea unor sandbox-uri de reglementare care să permită testarea noilor soluţii AI într-un mediu controlat.

Summitul AI de la Paris a fost un semnal clar: UE intră mai hotărȃt în noua eră tehnologică, iar România are şansa de a face parte activă din această tranziţie. Investiţiile în AI nu mai sunt o opţiune, ci o necesitate strategică. Dacă nu investim acum în AI şi nu ne integrăm în iniţiativele europene, nu vom pierde doar oportunităţi de dezvoltare, ci vom deveni dependenţi de soluţiile create în alte state.

România poate deveni un hub regional pentru AI, un pilon al economiei digitale europene, dar acest lucru necesită decizii ferme, investiţii inteligente şi o viziune clară, aliniată la strategia digitală a Uniunii Europene. Nu mai este o întrebare de "dacă", ci de "când şi cum" ne asumăm acest rol, mai spune Corina Vasile în comunicat.