Pieţele emergente din întreaga lume nu beneficiază de suficient sprijin din partea sistemului monetar internaţional, este de părere Christine Lagarde, directorul general al Fondului Monetar Internaţional (FMI), care face apel la o actualizare a politicilor globale în vederea schimbării acestei situaţii, în special în privinţa normelor care guvernează cursul valutar, rezervele şi normele care le permit ţărilor să acceseze lichidităţi în perioade de criză.
"Din punctul de vedere al pieţelor emergente, actualul sistem monetar internaţional furnizează mai puţin sprijin decât ar trebui", a declarat Lagarde ieri, într-un discurs rostit la Universitatea din Maryland. În opinia sa, un sistem monetar internaţional mai puternic trebuie să includă o siguranţă financiară globală netă, care să permită accesul la resurse financiare în perioade de criză.
Oficialul FMI a estimat că declinul preţului ţiţeiului şi al materiilor prime va continua o perioadă, iar Fondul Monetar Internaţional va lua în considerare întărirea şi extinderea instrumentelor sale financiare preventive.
Lagarde a subliniat că ţările avansate ar trebui să adopte măsuri pentru sprijinirea creşterii economiei prin măsuri adecvate de politică monetară şi investiţii în infrastructură, în timp ce statele emergente trebuie să-şi majoreze veniturile care nu provin din comercializarea materiilor prime, respectiv să aibă cursuri de schimb mai flexibile.
"În primul rând, trebuie să ne gândim la întărirea şi extinderea instrumentelor financiare preventive care funcţionează pentru toate statele. De asemenea, trebuie să extindem reţeaua de siguranţă financiară globală. În următoarele luni, FMI va analiza aceste chestiuni", a declarat Christine Lagarde.
Reprezentantul FMI a subliniat că economiile emergente şi în curs de devoltare reprezintă, acum, aproape 60% din PIB-ul global, faţă de mai puţin de 50% în urmă cu un deceniu. "Aceste ţări au contribuit cu peste 80% la creşterea globală de la criza financiară din 2008, salvând multe posturi din economiile avansate. Au fost, de asemenea, principalul factor de sprijiire a reducerii semnificative a sărăciei mondiale", a spus Lagarde, adăugând că, acum, pieţele emergente se confruntă cu o nouă realitate dură: ratele de creştere economică scad, fluxurile de capital s-au inversat, iar perspectivele pe termen mediu s-au deteriorat semnificativ.
Anul trecut, pieţele emergente au fost afectate de ieşiri nete de capital estimate la 531 miliarde dolari, comparativ cu intrări nete de 48 miliarde dolari în 2014, conform oficialului FMI.
Lagarde: "Datoriile corporate ale firmelor non-financiare din pieţele emergente majore au crescut de patru ori între 2004 şi 2014, depăşind 18.000 de miliarde dolari.
Lagarde: "Confruntate cu perspective modeste de creştere, economiile avansate trebuie să continue să sprijine cererea prin politici monetare adecvate".
Lagarde: "Investiţiile străine directe (ISD) în ţările emergente şi în curs de dezvoltare, ca o cotă din PIB, sunt sub nivelul din 2000-2006. Estimările noastre globale arată că acestea vor scădea până la sfârşitul deceniului. Avem nevoie de eforturi mai mari pentru înlăturarea barierelor inutile care stau în calea ISD, respectiv să înlocuim «banii fierbinţi» cu investiţii pe termen lung".
1. fără titlu
(mesaj trimis de next plus ultra în data de 05.02.2016, 00:18)
FMI a priceput provocarea pe care tarile emergente din BRICS i-au lansat-o prin crearae unui fond paralel si a unei noi banci mondiale. E bine si mai tarziu decat niciodata.
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 05.02.2016, 06:44)
Ce a facut Fmi in Brazilia ani 80, ce a facut Fmi in Romania in ani 80?
Ce la apucat pe Ceasusescu sa plateasca datoria catre Fmi? A fost demult ce la apucat pe Orban- Ungaria, pe Er Dogan - Turcia sa renunte la colaborarea cu Fmi.
Parca Ceausescu a vrut sa faca o alternativa la Fmi cu sediul la Bucuresti.
Azi exista alternativa la Fmi pt tari emergente dar sediul nu e noi.