LAURA CODRUŢA KOVESI: "De când am preluat această funcţie nu am primit niciun fel de informare de la SIE"

Actualizare 20:38 SIE: "Nu monitorizăm cetăţenii români aflaţi în străinătate, această practică fiind una specifică fostei Securităţi"

Serviciul de Informaţii Externe (SIE) a transmis astăzi că nu monitorizează cetăţenii români aflaţi în străinătate, această practică fiind una specifică fostei Securităţi, aşa cum nu monitorizează conturile şi transferurile bancare, achiziţiile imobiliare sau de altă natură efectuate de cetăţenii români în străinătate, potrivit unui comunicat publicat pe site-ul instituţiei.

"Apreciem că punctul de vedere al doamnei procuror-şef este generat de o neînţelegere a specificului pe care îl incumbă activitatea de informaţii externe/spionajul, în speţă faptul că obţinerea de informaţii secrete sau confidenţiale ce vizează securitatea naţională şi apărarea intereselor României se realizează preponderent prin surse umane (HUMINT) şi metode şi mijloace specifice. SIE nu monitorizează cetăţenii români aflaţi în străinătate, această practică fiind una specifică fostei Securităţi, aşa cum nu monitorizează conturile şi transferurile bancare, achiziţiile imobiliare sau de altă natură efectuate de cetăţenii români în străinătate", se arată în comunicat.

SIE face referire la faptul că orice acţiune pe spaţiile aliate se desfăşoară doar în parteneriat cu structurile de informaţii locale şi strict în limita competenţelor serviciilor de informaţii.

"În acord cu tratatele internaţionale la care România este parte, SIE nu desfăşoară activitate specifică pe spaţiile aliate (UE, NATO), ca urmare nu desfăşoară activitate specifică nici în Franţa, stat menţionat ca exemplu de procurorul şef DNA. Orice acţiune pe spaţiile aliate se desfăşoară doar în parteneriat cu structurile de informaţii locale şi strict în limita competenţelor serviciilor de informaţii, aşa cum sunt acestea prevăzute şi înţelese în Comunitatea Informativă Nord-Atlantică/UE", transmite SIE.

De asemenea, se arată că un serviciu de spionaj nu poate obţine, în străinătate, în mod autonom şi legal, documente clasificate, baze de date, evidenţe, date despre conturi, transferuri bancare etc.

"Accesul se poate realiza prin intermediul surselor umane, persoane recrutate şi gestionate conspirat şi legendat şi care, prin acţiunile lor, încalcă legislaţia statului de origine, săvârşind infracţiunea de spionaj/ trădare. Activitatea de spionaj este o resursă foarte importantă a statului, focalizată pe obţinerea de informaţii secrete, protejate de state/ entităţi, vizând ameninţări la adresa securităţii naţionale. Având în vedere riscurile inerente activităţii, riscuri pe care ofiţerii SIE sunt pregătiţi să şi le asume şi antrenaţi să le gestioneze, spionajul este angrenat în zone care nu pot fi accesate pe altă cale, în speţă atunci când informaţiile nu pot fi obţinute pe canale legale cum sunt cele generate de cooperarea poliţienească, schimbul de date între instituţii cu atribuţii de control financiar, mecanisme judiciare sau, în unele situaţii, chiar prin abonamente la baze de date publice", precizează SIE.

Potrivit sursei citate, în cursul cercetării informative, SIE obţine, ţintit sau colateral, şi informaţii referitoare la intenţii de încălcare a legii de către persoane fizice sau juridice române sau străine.

"Informaţiile SIE nu se pot constitui în probe în instanţă, întrucât sunt obţinute prin surse umane cetăţeni străini, cu mijloace şi metode specifice, care 'nu pot fi dezvăluite nimănui şi în nicio împrejurare'. Respectând cu stricteţe atât propria lege de organizare şi funcţionare cât şi protocoalele de cooperare şi competenţele celorlalte structuri din Sistemul Securităţii Naţionale, acest tip de informaţii sunt transmise spre completare, validare şi exploatare acelor instituţii ale statului cu atribuţii şi posibilităţi legale, în speţă SRI, MAI, ONPCSB etc", se arată în comunicatul citat.

SIE mai informează că, în cursul anului 2015 şi în primele luni ale anului 2016, a transmis către SRI, MAI, ONPCSB, ANAF, MApN/DGIA sau alţi beneficiari 35 note informative/semnalări/alerte vizând "aspecte corelate fenomenului de corupţie/ infracţiunilor economice".

"Totodată, în acelaşi interval de timp, SIE a transmis beneficiarilor legali 10 materiale (analize strategice/ buletine tematice/ note de informare) pe subiecte vizând riscuri la adresa securităţii economice (inclusiv aspecte privind economia subterană, perpetuarea corupţiei). Menţionăm, de asemenea, că Serviciul primeşte în mod curent şi răspunde cu promptitudine la solicitări punctuale de verificare vizând entităţi economice, persoane fizice sau juridice cu interese de afaceri în România (credibilitate acţionari, implicare în acţiuni ilegale conexe traficului de droguri, finanţarea organizaţiilor teroriste, etc. ). În perioada de referinţă, SIE a răspuns la 30 astfel de solicitări, beneficiarii principali fiind, de asemenea, SRI şi MAI", se mai arată în comunicatul SIE.

SIE subliniază că nu a primit nicio solicitare de verificare sau obţinere de informaţii vizând vreo persoană fizică sau juridică cercetată pentru fapte de corupţie.

"Pentru corecta informare a opiniei publice, precizăm faptul că, în contextul în care SIE nu are acces la activitatea sau dosarele aflate în lucru la DNA sau la identitatea suspecţilor din aceste dosare, în intervalul temporal la care face trimitere procurorul şef DNA, SIE nu a primit nicio solicitare de verificare sau obţinere de informaţii vizând vreo persoană fizică sau juridică cercetată pentru fapte de corupţie", susţine Serviciul de Informaţii Externe.

Precizările SIE vin în contextul în care procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a declarat că nu a primit nicio informare de la SIE în mandatul său.

(S.A.)

----------

Actualizare 16:43 Mihai Răzvan Ungureanu, chemat în Parlament după atacul şefei DNA la adresa SIE

Şeful SIE Mihai Răzvan Ungureanu ar putea fi chemat în Parlament să dea explicaţii despre activitatea sa la şefia instituţiei, după ce şefa DNA a criticat Serviciul de Informatii Externe pentru lipsa de colaborare, transmite Antena3.ro.

(A.P.)

-----------

Actualizare 13:06 Kovesi: "Se pot cumpăra proprietăţi în Franţa cu milioane de euro şi niciun ofiţer de informaţii să nu afle? E ilegal să nu sesizezi"

Procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Codruţa Kovesi, a declarat marţi, în contextul în care nu a primit nicio informare de la SIE în mandatul său, că se naşte întrebarea dacă este posibil să se poată cumpăra proprietăţi imobiliare în Franţa cu peste 6,7 milioane de euro şi niciun ofiţer de informaţii să nu afle, transmit surse din presă.

Ea a subliniat că este ilegal să nu fie sesizat DNA-ul în cazul în care se deţin astfel de informaţii.

"În anul 2015, din cele 5.988 de dosare înregistrate, 90 de dosare au avut la bază sesizări de la SRI, 22 au avut la bază sesizări provenite de la DIPI din cadrul MAI, iar patru dosare au avut la bază sesizări de la DGIA din cadrul Ministerului Apărării. Am văzut, cu toate acestea, că în clasamentul făcut a primit şi SIE un punctaj oarecum mic. Aş putea să spun că în 2015 nu am primit niciun fel de informare de la SIE, nici în 2014 nu am primit de la SIE, nici în 2013 nu am primit de la SIE. De fapt, de când am preluat această funcţie nu am primit niciun fel de informare de la SIE", a afirmat Kovesi, la lansarea Raportului Freedom House România privind recuperarea produsului infracţiunii: de la prejudiciu până la confiscare şi a celei de-a doua ediţii a Indexului Sustenabilităţii DNA, realizat de Romanian Center for European Policies.

Ea a precizat că în investigaţiile procurorilor anticorupţie se observă că tot mai mulţi inculpaţi şi-au deschis conturi şi afaceri în străinătate, precum şi că îşi mută bani şi îşi cumpără proprietăţi în afara ţării.

"Sigur că se ridică firesc întrebarea: de ce niciodată nu am primit astfel de informări despre aceste activităţi? Sunt companii străine anchetate în ţara lor pentru că au dat mită în România şi nu am primit sesizări cu aceste infracţiuni. Nu am primit sesizări nici despre conturile din străinătate, nu am primit sesizări nici despre iahturile din străinătate, nici despre vilele de lux din străinătate. Uneori am aflat despre astfel de informaţii din investigaţiile noastre proprii, prin comisiile rogatorii derulate, sau de foarte multe ori am aflat chiar din investigaţii jurnalistice care au făcut dezvăluiri despre companii anchetate în străinătate care au oferit mită în România sau despre conturi ale unor persoane din România care au derulat sume de bani sau au făcut tranzacţii sau afaceri în străinătate. Se naşte firesc întrebarea, şi aş pleca de la un exemplu concret, dacă credem că se pot cumpăra proprietăţi imobiliare în Franţa cu suma de peste 6,7 milioane de euro şi niciun ofiţer de informaţii să nu afle despre acest lucru, niciun ofiţer de informaţii să nu se împiedice de această informaţie? Mie îmi este greu să cred acest lucru", a susţinut şefa DNA.

Kovesi a spus că nu este opţional să afli aceste informaţii şi să nu sesizezi DNA.

"Este ilegal să deţii o astfel de informaţie şi să nu sesizezi DNA şi atunci mă întreb în mod firesc dacă cumva nu s-au aflat astfel de cazuri?", a adăugat ea.

(I.D.)

-----

Procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Codruţa Kovesi, a declarat marţi că de la preluarea mandatului la conducerea DNA nu a primit niciun fel de informare de la Serviciul de Informaţii Externe, transmit surse din presă.

"În anul 2015, din cele 5.988 de dosare înregistrare, 90 de dosare au avut la bază sesizări de la SRI, 22 au avut la bază sesizări provenite de la DIPI din cadrul MAI, iar 4 dosare au avut la bază sesizări de la DGIA din cadrul Ministerului Apărării. Am văzut, cu toate acestea, că în clasamentul făcut a primit şi SIE un punctaj oarecum mic. Aş putea să spun că în 2015 nu am primit niciun fel de informare de la SIE, nici în 2014 nu am primit de la SIE, nici în 2013 nu am primit de la SIE. De fapt, de când am preluat această funcţie nu am primit niciun fel de informare de la SIE", a afirmat Kovesi, prezentă la lansarea Raportului Freedom House România privind recuperarea produsului infracţiunii: de la prejudiciu până la confiscare şi a doua ediţie a Indexului Sustenabilităţii DNA, realizat de Romanian Center for European Policies.