Fraudarea TVA a fost de cele mai multe ori subestimată, chiar tolerată de autorităţile din statele membre ale Uniunii Europene, ceea ce a fost în beneficiul organizaţiilor criminale şi în detrimentul cetăţenilor, a afirmat Laura Codruţa Kovesi, procuror-şef al Parchetului European, în cadrul unei prelegeri pe care a susţinut-o ieri, în faţa studenţilor şi profesorilor de la Facultatea de Drept din cadrul Universităţii de Stat din Chişinău, cu prilejul deschiderii anului universitar în Republica Moldova.
Laura Codruţa Kovesi a declarat: "Frauda cu TVA a fost subestimată, adesea chiar tolerată, în beneficiul organizaţiilor criminale care aspiră să submineze şi să înlocuiască autorităţile legitime. În anumite circumstanţe, aceste organizaţii criminale nu se feresc de violenţa extremă. (...) Frauda financiară este mai tolerată deoarece nu este considerată periculoasă şi cred că acest lucru este greşit. Prea mult timp, prea mulţi au fost în negarea fraudei financiare. Cel puţin în România nu am negat şi am decis să acţionăm în consecinţă, dar acest lucru nu este adevărat peste tot în Europa".
Şefa Parchetului European a menţionat că fraudele financiare sunt strâns legate de criminalitatea organizată, de traficul de droguri, de arme, de traficul de persoane, de spălarea de bani şi de alte infracţiuni, care nu ar putea avea loc în lipsa corupţie în anumite sectoare de activitate.
Codruţa Kovesi a spus: "În realitate, corupţia a fost şi continuă să fie în mare măsură tolerată peste tot. Nu există o ţară curată şi repet, ca să fiu bine înţeleasă: nu există o ţară curată. (...) În alte ţări, poate că fenomenul corupţiei este mai puţin investigat, dar asta nu înseamnă că există mai puţină corupţie. Dacă nu investighezi corupţia, asta nu înseamnă că nu există. În realitate, ori de câte ori există crimă organizată, există corupţie. De exemplu, de obicei o piaţă mare pentru droguri ilegale este un indicator foarte fiabil al corupţie pe scară largă (...) deoarece drogurile respective intră prin port, prin aeroport sau prin punctele de frontieră într-o ţară sau alta. Or, în acele locuri trebuie să existe scannere care să verifice tot ce intră şi iese din ţara respectivă, există poliţişti de frontieră, inspectori vamali, inspectori ANAF, etc. Dacă nu ar exista corupţie, drogurile respective nu ar intra în ţară".
Ea a amintit rolul important pe care îl are Parchetul European în cercetarea fraudelor transfrontaliere şi a dat exemplu Operaţiunea Admiral, care a pornit de la sesizarea făcută de un funcţionar fiscal din Portugalia, ce a observat că o firmă cu doar doi angajaţi are venituri de sute de milioane euro, iar cercetările efectuate la nivel european au descoperit o fraudă de 2,2 miliarde euro, activitatea infracţională desfăşurată în 14 state membre UE şi relaţionarea companiei respective, direct sau indirect, cu aproape 9000 de alte întreprinderi mici şi mijlocii din Europa.
Şefa Parchetului European a mai precizat că, din experienţa sa, încrederea cetăţenilor în instituţiile democratice este în mare parte afectată de percepţia că justiţia cedează intereselor politice. În concluzie, Kovesi a afirmat că justiţia este primul domeniu care trebuie curăţat de corupţie.