Garantarea independenţei, lipsa oricărui tip de conflict de loialitate care ar putea apărea dacă magistraţii vor lucra în acelaşi timp la cazuri naţionale şi europene sunt esenţiale pentru credibilitatea Parchetului European (EPPO), a afirmat Laura Codruţa Kovesi, procurorul şef al EPPO, într-un interviu acordat cotidianului spaniol El Pais.
"Trebuie să demonstrăm că legea este aceeaşi pentru toată lumea. Parchetul European este un mijloc de apărare a statului de drept în UE. Când vorbim despre încălcarea statului de drept, trebuie să luăm în considerare cazurile în care există suspiciuni de corupţie sistemică sau când se încearcă subminarea independenţei judiciare", a declarat Kovesi pentru cotidianul din Peninsula Iberică.
Procurorul-şef al Parchetului European susţine că, în acest moment, instituţia se concentrează mandatului jurisdicţional aprobat de Parlament, dar subliniază că munca de procuror european nu este lipsită de pericole.
"Ne confruntăm cu cazuri complexe, legate de anchetarea unor oameni puternici şi bogaţi. De aceea, este foarte important ca EPPO să fie o instituţie independentă", afirmă Laura Codruţa Kovesi.
Parlamentul European trebuie să dea undă verde, în următorul trimestru, bugetului UE, care va include o injecţie suplimentară de 750.000 de milioane de euro în fondurile de recuperare convenite de liderii europeni la summitul din iulie.
"Vor fi mai mulţi bani, mai multă flexibilitate şi, prin urmare, mai mult risc de a fi comise delicte. Datoria EPPO este de a proteja banii europeni", arată Laura Codruţa Kovesi, care doreşte să aibă la Luxemburg numărul maxim de experţi şi analişti, care să poată compara date încrucişate şi să poată efectua investigaţii complexe.
Kovesi va conduce o echipă de experţi, analişti şi procurori naţionali care vor lucra cu normă parţială sau întreagă pentru Parchetul European, un proiect care este în lucru de mai bine de un sfert de secol. Şefa Parchetului European se află încă în negociere cu instituţiile şi capitalele comunităţii (europene) cu privire la mijloacele de care va dispune pentru desfăşurarea activităţii EPPO.
Una dintre principalele dificultăţi pe care Laura Codruţa Kovesi le-ar putea întâmpina este că nu toate ţările s-au alăturat EPPO. Danemarca, Suedia, Irlanda, Ungaria şi Polonia au decis să nu adere la noua instituţie europeană.
"Desigur, aş dori ca toate statele membre să facă parte din EPPO, dar nu este alegerea mea. În ţările care nu participă la instituţie, putem investiga unele infracţiuni, atunci când sunt implicate persoane din alte ţări sau când o parte a infracţiunii a fost comisă într-o altă ţară membră", susţine procurorul-şef al Parchetului European.
Cu toate acestea, Laura Codruţa Kovesi doreşte să încheie acorduri de colaborare cu cele cinci ţări, în special cu Ungaria şi Polonia. Ea afirmă că va folosi toate instrumentele internaţionale de cooperare disponibile pentru a-şi putea desfăşura activitatea în toate statele membre ale Uniunii Europene.
1. fără titlu
(mesaj trimis de MIHAI în data de 17.09.2020, 12:07)
Vezi ca ti-l trimitem pe PORTOCALA ,sa razi jumatate din stafful UE SI SA TE DECOREZE TRUMP!Succes!
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 17.09.2020, 15:31)
Cazuri complexe cu șpăgi de zeci de mii de euro date unor politicieni neagreați de oligarhia bruxelleză. Adică politicieni: unguri, polonezi, cehi.
Cazurile în care corporațiile evazionează miliarde pe an în gen Microsoft, Bechtel, EADS pot sta la naftalină.
Să meargă Portocală, Man, Eva, Uncheșelu și alți vajnici degrevați de sarcini s-o ajute pe Koveshi.
3. Yes!!!
(mesaj trimis de anonim în data de 17.09.2020, 20:02)
BANII JOS, OCHII LA UȘĂ!!!