LEGEA DĂRII ÎN PLATĂ - CONSTITUŢIONALĂ Avocatul Alexandra Ianul: "Decizia CCR opreşte practica aberantă a instanţelor"

Decizia Curţii Constituţionale a României (CCR) conform căreia Legea dării în plată este constituţională, cu o singură excepţie, opreşte practica "aberantă" a instanţelor, care, în ultimii ani, au considerat, în majoritate, că nu este impreviziune o apreciere a cursului de peste 100%, consideră avocatul Alexandra Ianul (fostă Burada), care a susţinut constituţionalitatea legii.

"Avem o lege a dării în plată absolut constituţională, cu excepţia modificărilor pe alin. 8, avem prag, nu vor mai fi dis­cuţii legate de impreviziune de acum încolo şi, exact cum anticipam, soarta proceselor din instanţă pe darea în plată este una clară - mergem cu toţii spre victorie", a spus aceasta, într-o postare video pe pagina sa de Facebook, imediat după decizia CCR.

Avocatul ne-a explicat că hotărârea Curţii validează modificarea Legii dării în plată făcută anul trecut, în sensul în care consfinţeşte definiţia impreviziunii contractuale, respectiv pragul de 52,6%.

Acest lucru înseamnă că, în ceea ce priveşte contractele de credite în franci elveţieni (CHF), nu mai există niciun dubiu cu privire la îndeplinirea condiţiei impreviziunii, astfel încât fie debitorii îşi vor câştiga dreptatea în instanţă, fie această validare va forţa băncile să vină cu oferte mai bune, a adăugat specialistul.

Alexandra Ianul ne-a mai spus: "CCR a admis excepţia de neconstituţionalitate în ceea ce-i priveşte pe executaţii silit cu imobil valorificat, dar consecinţa nu este una gravă, însemnând că aceştia vor avea în continuare acces la lege, cu condiţia îndeplinirii pragului de impreviziune şi a celorlalte condiţii prevăzute de lege".

În opinia sa, nu va exista un risc sistemic în sectorul bancar după decizia CCR: "Pentru contractele în CHF încă în fiinţă, fie instituţiile de credit vor veni cu oferte îmbunătăţite, fie vor accepta soluţia de reechilibrare impusă de instanţă. În contextul în care împrumutaţii în valută nu mai aveau nicio şansă pe clauze abuzive ca urmare a recentelor decizii ale CJUE, acum au în mână un instrument valid şi sigur pentru corectarea situaţiei lor contractuale şi pot apela cu încredere la această lege".

CCR a transmis, ieri, într-un comunicat: "Curtea Constituţională a României a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că sunt neconstituţionale dispoziţiile art. 8 alin. (5) tezele a doua şi a treia din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite.

Cu majoritate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. 4 alin.(1) ind.1-ind.3, (3) şi (4), art.5 alin. (3) şi (3) ind.1, art.7 alin. (4) şi (5) ind.1 din Legea nr. 77/2016, precum şi Legea nr.52/2020, în ansamblul său, sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

În argumentarea soluţiei de admitere a excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (5) tezele a doua şi a treia din Legea nr. 77/2016, cu modificările şi completările aduse prin Legea nr.52/2020, Curtea a reţinut că prezumarea absolută a impreviziunii în ipoteza în care debitorul a fost supus unei executări silite a imobilului ipotecat, dar este în continuare executat silit pentru datoria iniţială şi pentru accesoriile acesteia, neacoperite prin executarea silită a imobilului ipotecat, conservă elementele de neconstituţionalitate reţinute în Decizia nr.731/2019. În aceste condiţii, Curtea a constatat că art.8 alin. (5) tezele a doua şi a treia din Legea nr. 77/2016 nu respectă deciziile anterioare ale Curţii Constituţionale (Decizia nr. 623/2016 şi Decizia nr.731/2019), astfel că încalcă art. 147 alin. (4) din Constituţie. Totodată, s-a reţinut şi încălcarea art.1 alin. (5) şi art.44 din Constituţie, prin raportare la cele stabilite în Decizia nr.731/2019".

Negocierea directă cu consumatorii ar trebui să fie calea de urmat de către banci, consideră Alin Iacob, preşedintele Asociaţiei Utilizatorilor Români de Servicii Financiare (AURSF), adăugând: "A venit momentul ca acele bănci care în mod constant au refuzat să ofere soluţii rezonabile consumatorilor să îşi reconsidere rapid poziţia şi să îşi asume o parte cât mai importantă din povara suportată până în prezent exclusiv de consumatori prin explozia cursului CHF şi uneori şi prin majorarea dobânzilor practicate, ca urmare a unor clauze abuzive. Negocierea directă cu consumatorii, inclusiv cu cei asistaţi de asociaţiile de consumatori specializate pe servicii financiare, ar trebui să fie calea de urmat de către banci. În felul acesta, s-ar economisi timp şi bani atât de către consumatori, cât şi de către bănci şi, în plus, ar exista şi şansa restabilirii încrederii consumatorilor în bănci, element vital pentru o funcţionare sănătoasă a sistemului bancar".

Împrumutaţii care au nevoie de o reechilibrare a contractului de credit vor avea şansa să obţină hotărâri favorabile, opinează Asociaţia CREDERE, care a transmis, după decizia CCR, într-un comuncat: "Soluţia Curţii Constituţionale a României privind modificările la legea dării în plată ajută la îmbunătăţirea practicii din instanţe, în favoarea consumatorilor. Poate cel mai important aspect este declararea constituţionalităţii articolului privind cursul de schimb valutar. Mai precis, dacă pe durata executării contractului de credit, cursul de schimb valutar înregistrează la data transmiterii notificării de dare în plată o creştere de peste 52,6% faţă de data încheierii contractului de credit, atunci acest aspect reprezintă impreviziune.

Trebuie să recunoaştem că am aşteptat cu mari emoţii decizia Curţii Constituţionale, în special pentru că foarte mulţi debitori au obţinut hotărâri defavorabile în instanţe, deşi creşterea francului elveţian în raport cu leul a generat un dezechilibru contractual evident.

Ne bucurăm că argumentele prezentate de doamna avocat Alexandra Ianul au fost analizate de judecătorii Curţii şi îi mulţumim că a susţinut cu profesionalism şi efort uriaş interesele consumatorilor. Suntem convinşi că memoriul depus de asociaţia CREDERE, cu informaţii clare şi detaliate despre practica din instanţe şi despre situaţia debitorilor, dar şi mesajele trimise curţii de către clienţii îndatoraţi, au avut o contribuţie importantă în decizia de astăzi.

Împotriva Legii nr. 52/2020, iniţiată de domnul deputat Daniel Cătălin Zamfir şi sprijinită de domnul avocat Gheorghe Piperea, băncile au formulat câteva sute de excepţii de neconstituţionalitate. Acestea se adaugă la cele peste 1500 de excepţii aduse legii dării în plată (nr.77/2016) şi care au avut ca rezultat decizia CCR din 2016, decizie care precizează că instanţa analizează relaţia contractuală dintre client şi bancă şi verifică dacă există impreviziune. Din păcate, instanţele, în cea mai mare parte, au impus debitorilor să probeze impreviziunea, deşi în cazul devalorizării leului în raport cu francul elveţian este mai mult decât evident dezechilibrul contractual.

Soluţia Curţii Constituţionale a României este astfel esenţială, fiindcă ajută la îmbunătăţirea practicii din instanţe în favoarea consumatorilor. Drept consecinţă, împrumutaţii care au nevoie de o reechilibrare a contractului de credit vor avea şansa să obţină hotărâri favorabile, putând să îşi ducă la îndeplinire, în mod echitabil, obligaţiile contractuale".

Dezbaterea cu privire la acest act normativ a avut loc după ce mai multe bănci şi IFN-uri au sesizat Curtea cu privire la eventuale obiecţii de neconstituţionalitate.

Avocatul Alexandra Ianul a precizat atunci că, dintre toate criticile aduse de bănci, chestiunea spinoasă rămâne aceea potrivit căreia, în opinia instituţiilor bancare, trebuia să existe un aviz al Băncii Naţionale a României pentru ca această lege să fie adoptată. Avocaţii clienţilor au susţinut că nu era necesar un astfel de aviz.

Legea dării în plată a mai fost supusă unui control a priori de constituţionalitate, în urma unei sesizări a parlamentarilor USR şi PNL, dar CCR, prin decizia nr. 731/2019, a declarat că proiectul este constituţional, exceptând pragul de 20% de variaţie de curs valutar, care poate fi considerat compatibil cu Constituţia doar cu condiţia ca variaţia de curs valutar să fie mai gravă şi să aibă persistenţă în timp, a arătat avocatul Gheorghe Piperea.

Unul dintre punctele forte de susţinere a constituţionalităţii noii legi a dării în plată a fost memoriul depus de Asociaţia CREDERE la CCR. Printre altele, documentul arată că interpretările eronate ale instanţelor de judecată au vizat noţiunea de impreviziune cuprinsă în legea dării în plată. În acest context, Parlamentul a instituit prin lege criterii de impreviziune, adică au fost determinate acele situaţii de dezechilibru existente în materia contractelor de credit.

Legea 52/2020 care a modificat, anul trecut, textul iniţial adoptat prin legea 77/2016 pare să fi convins instanţele, care, la finalul anului 2020, au început să dea câştig de cauză debitorilor. Noua lege a dării în plată a fost promulgată de preşedintele Klaus Iohannis la jumătatea lunii mai a anului trecut.